Managerul Spitalului „C.C.Iliescu”, Şerban Bubenek: În spitalele din România nu există în momentul de faţă dezinfectanţi pe bază de chlorhexidină

În spitalele din România nu există în momentul de faţă dezinfectanţi pe bază de chlorhexidină, principala substanţă dezinfectantă pentru piele recomandată de Ghidul American pentru prevenirea infecţiilor intravasculare (Guidelines for the Prevention of Intravascular Catheter-Related Infections), atrage atenţia managerul Spitalului de Boli Cardiovasculare „C. C. Iliescu”, Prof. Dr. Şerban Bubenek.

„După ce Ministerul Sănătăţii a cerut ca spitalele să retragă din uz dezinfectanţii Hexi Pharma, cu siguranţă că spitalele şi-au luat măsurile, s-au aprovizionat din altă parte. Un aspect neplăcut cu care ne confruntăm, însă, este absenţa chlorhexidinei, o substanţă dezinfectantă de piele care din anii 2010 - 2011 este recomandată ca singura substanţă cu care trebuie dezindecta pielea în cazul în care se montează perfurzii, fie pe cale venoasă periferică, fie pe cale venoasă centrală. Este singura substanţă recomandată de ghidul CDC american şi preluată în toate recomandările europene. În clipa de faţă nu există această substanţă în România, se folosesc substanţe care nu fac parte din recomandările ferme ale ghidurilor internaţionale”, a explicat Bubenek pentru MEDIAFAX.

Având în vedere situaţia, managerul spitalului „C. C. Iliescu” a mai spus că aşteaptă cu interes ca „Unifarm-ul, Ministerul Sănătăţii să găsească o soluţie pentru ca să avem clorhexidină şi în România şi să ne aliniem acestor exigenţe ale ghidurilor internaţionale pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale”.

El a adăugat în momentul de faţă putem spune că suntem într-o situaţie de malpraxis, având în vedere absenţa acestei substanţe.

„Teoretic, se poate spune că suntem într-o situaţie de malpraxis, pentru că nu urmăm o indicaţie de ghid 1A care recomandă ferm utilizarea numai a acestei substanţe care are o remanenţă de până la două-patru ore pe piele după ce pacientul este dezinfectat. Noi luăm toate măsurile de siguranţă pentru ca toate manevrele să fie executate în mod steril, dar putem spune că în clipa de faţă nu putem să ne aliniem cerinţelor ghidurilor internaţionale în ceea ce priveşte asepsia şi antisepsia”, a mai spus Bubenek.

În ghidul american pentru prevenirea infecţiilor intravasculare (Guidelines for the Prevention of Intravascular Catheter-Related Infections) scrie că pentru asigurarea dezinfecţiei corecte a zonei de piele unde se va introduce un cateter, trebuie folosită o soluţie antiseptică cu alcool şi cu o concentraţie mai mare de 0,5% de chlorhexidină, iar bandajele puse pe rana deschisă trebuie să fie îmbibate în chlorhexidină în cazul în care se constată că zona a fost infectată şi bacteriile sunt rezistente. De asemenea, ghidul american mai recomandă folosirea unei concentraţii de 2% chlorhexidină atunci când se curăţă o rană, pentru a reduce posibilitatea infecţiilor nosocomiale.

În afară de chlorhexidină, ghidul mai prevede folosirea substanţelor dezinfectante bazate pe iod, idophor sau alcool în concentraţie de 70%.