Managerul Spitalului "Sfânta Maria" din Bucureşti: Costul pentru pacientul cu hepatită C, de sute de mii de euro. E necesară strategie naţională

"Trebuie să existe o strategie naţională pentru controlul hepatitei. Un centru de transplant hepatic se face foarte greu. Centrul de transplant hepatic nu înseamnă numai operaţii, înseamnă bani, infrastructură, personal supercalificat, transfuzii, terapie intensivă. Apoi, numai operaţia costă 70.000 de euro. Sunt pacienţi care pot să coste sute de mii de euro", a spus profesor dr. Narcis Copcă, la Forumul Hepatitelor Virale cu tema "Hepatita C - Perspective asupra îngrijirii de durată", organizat de Fundaţia Baylor România.

Managerul Spitalului "Sfânta Maria" a precizat că în prezent sunt 650.000 de români infectaţi cu virus hepatitic C, iar 1.200 dintre ei ajung în formă terminală, depăşesc posibilitarea unui transplant şi mor din cauza acestei afecţiuni. Potrivit dr. Narcis Copcă, îndrumarea pentru acces la tratament trebuie să se adreseze atât pacienţilor, cât şi medicilor.

"Din cei 700.000 de bolnavi, 400 sunt pe lista de transplant. Medicii nu îndrumă pacienţii spre această posibilitate finală. Cancerul hepatic nu este îndrumat de către oncologi şi imagişti către rezecţia hepatică. Sunt multe cazuri hepatice abordate strict oncologic. Putem obliga medicii să aibă ghiduri de practică. Trebuie să existe o strategie naţională pentru hepatita C. Cum se face? Odată, salutând ceea ce face această fundaţie. Statul poate finanţa centre judeţene sau regionale, de tip fundaţii nonprofit, care să se inspire din experienţa Baylor, o colaborare între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi fundaţii nonprofit, pentru control. Strategia naţională poate fi făcută cu structura actuală a Ministerului Sănătăţii şi CNAS, şi este la îndemână. Terapiile noi sunt cea mai bune opţiune pentru profilaxia recidivei, respectiv pentru tratamentul hepatitei recurente posttransplant", a mai spus Copcă.

Directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, Dan Zaharescu, a spus că producătorii primesc bani pentru caz rezolvat.

"Noi, ca producători de medicamente, primim banii pentru caz rezolvat. Am dori ca demararea procesului prin care pacienţii ajung să aibă acces să reprezinte nişte lecţii care să poată fi aplicate pentru alte domenii. Interesul nostru este ca aceste produse să ajungă în mâinile pacienţilor. Este esenţial ca acest acces să fie cât mai rapid şi procesul să înceapă cât mai repede", a mai spus Zaharescu.

El a adăugat că producătorii sunt îngrijoraţi pentru resursele financiare de care beneficiază sistemul.

"Managementul bolii este din ce în ce mai complex şi mai costisitor. În ultimii patru ani, nivelul fondurilor a rămas constant, astăzi, 25 din 100 de pacienţi îşi primesc tratamentul din taxa clawback pe care o plătesc producătorii. Dacă în viitorul apropiat nu se va îmbunătăţii situaţia, accesul pacienţilor la tratament va fi limitat", a precizat Zaharescu.