Mâncarea tradiţională de Paşte este sănătoasă, dar trebuie consumată prudent după post

"Mâncarea românească tradiţională este mult mai sănătoasă decât produsele fast-food care au invadat piaţa naţională în ultimii ani. Dar, chiar şi alimentele noastre tradiţionale pot deveni indigeste dacă sunt consumate în exces după un post de şapte săptămâni sau în cazul bolnavilor cu afecţiuni care implică anumite restricţii de hrană. Astfel, pentru a evita o supraalimentaţie în perioada sărbătorilor de Paşte, ar fi bine ca două treimi din farfuria cu mâncare să conţină legume şi zarzavat, iar între mese să se facă o pauză de cel puţin trei ore", a explicat nutriţionistul.

Potrivit acestuia, carnea de miel conţine mult colagen, este greu digerabilă, de aceea trebuie ţinută mult la cuptor. Este recomandat ca alimentele din carne de miel să fie consumate prudent, mai ales că la masa de Paşte vor fi asociate altor mâncăruri bogate în grăsimi şi băuturilor alocoolice, a mai spus Simona Tivadar, medic specialist în nutriţie şi boli metabolice la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Tivadar a recomandat ca la masa de Paşte să fie mâncate unul, cel mult două ouă. Dacă masa conţine şi drob, ciorbă şi friptură de miel, cozonac, alune şi alcool, maioneze şi sosuri grase, atunci este prea mult chiar şi pentru cel mai sănătos om. La masa festivă nu ar trebui consumaţi cârnăciori sau mititei, covrigei sau plăcinte pe lângă alimentele tradiţionale, întrucât digestia va fi mult îngreunată, a precizat medicul.

O alternativă la carnea de miel ar fi cea de ied, viţel, peşte sau curcan, aceasta din urmă fiind chiar dietetică, toate fiind mai uşor digerabile, a mai spus Tivadar.

După o masă consistentă, este bine să fie consumată doar o felie, cel mult două de cozonac, acest desert putând fi mâncat în cantitate mai mare la micul dejun, cu lapte sau ceai.

Persoanele suferinde sunt sfătuite să urmeze regimul prescris de medici. Astfel, un cardiac ar trebui să mănânce nesărat - dacă are o astfel de indicaţie - şi să asocieze la carne şi peşte, legume şi zarzavaturi cu lămâie. Persoanele cu afecţiuni renale ar trebui să consume cu prudenţă ouă şi carne, iar diabeticii să evite zahărul, mai ales că în magazine există dulciuri speciale pentru aceştia, a adăugat Tivadar.

Indiferent de starea de sănătate, şi băuturile ar trebui consumate cu prudenţă. Este de preferat ca băuturile alcoolice să fie asortate felului de mâncare, în tradiţia sărbătorii de Paşte fiind vinul roşu. La sfârşitul mesei festive este indicată o ceaşcă de cafea neagră sau un pahar dintr-o băutură alcoolică pe bază de plante, ambele lichide având proprietatea de a uşura digestia, a precizat medicul nutriţionist.

Persoanele care au ţinut post ar trebui să revină treptat la alimentaţia normală, începând cu brânzeturi, legume, fructe şi carne de pasăre, mai recomandă medicii. Produsele din carne de miel ar trebui consumate cu prudenţă, începând cu ciorbă şi drob în cantităţi mici.

Medicii recomandă, de asemenea, ca între mese să existe o pauză de cel puţin trei ore, timp în care să fie făcute plimbări pe jos. De asemenea, este bine ca fiecare să aibă în casă medicamente care ajută la digestie, precum Colebil, Triferment sau Digestal.

Cei care, după masă, acuză stări de vomă, greaţă, stări febrile sau frisoane care nu cedează după ingerarea digestivelor sunt sfătuiţi să se prezinte urgent la camera de gardă a oricărui spital, a mai spus Tivadar.