Manuscrisele antice de la Herculaneum sunt acum lizibile datorită tehnologiei AI

La prima vedere, manuscrisele de la Herculaneum arată banal, ca nişte bucăţi de cărbune. După ce au supravieţuit erupţiei Muntelui Vezuviu din anul 79 d.Hr., documentele vechi de aproape 2.000 de ani se distrugeau dacă cineva încerca să le deruleze, iar bucăţile supravieţuitoare cu scris erau considerate aproape ilizibile pentru ochiul uman - până acum.

După două milenii, primul cuvânt complet de pe unul dintre papirusurile antice nedeschise a fost descifrat cu ajutorul tehnologiei informatice şi al inteligenţei artificiale avansate, potrivit unui anunţ făcut de o echipă de cercetători care a lansat „Vesuvius Challenge”, o competiţie menită să accelereze descoperirile făcute pe pergamente.

Cuvântul, „πορφυρας” sau „porphyras”, care este cuvântul grecesc pentru violet, a fost găsit primul de către Luke Farritor, student la informatică la Universitatea din Nebraska, care a participat la concurs, care cere concurenţilor să aplice o tehnică cunoscută sub numele de „înfăşurare virtuală” la două pergamente rulate lansate pe site, în încercarea de a descifra cuvintele ascunse.

Desfăşurarea virtuală începe cu tomografia computerizată, o procedură cu raze X care este folosită pentru a scana fiecare papirus înfăşurat şi deformat. După ce urmăresc de-a lungul straturilor curbate din scanare, cercetătorii aplatizează apoi virtual sulurile şi le explorează cu ajutorul unei inteligenţe artificiale avansate, care a fost antrenată să găsească cerneala de pe pagină. Tehnologia a fost creată de profesorul de informatică de la Universitatea din Kentucky, Brent Seales, şi este în curs de dezvoltare de aproape 20 de ani.

Însă eforturile de interpretare a pergamentelor durează de mult mai mult timp.

Erupţia din anul 79 d.Hr. a Vezuviului, un vulcan situat în apropiere de Napoli, Italia, a acoperit cu noroi vulcanic oraşele romane antice Pompei şi Herculaneum. Herculaneum şi manuscrisele au rămas îngropate până la redescoperirea accidentală a oraşului de către un muncitor care fora pentru un puţ la începutul anilor 1700, potrivit Societăţii Herculaneum.

Aproximativ 1.100 de pergamente carbonizate, denumite în prezent pergamentele Herculaneum, au fost recuperate dintr-o clădire despre care se credea că ar fi casa socrului lui Iulius Cezar, potrivit Universităţii din Kentucky. Colecţia este menţionată ca fiind singura bibliotecă de mari dimensiuni cunoscută din antichitatea clasică.

În secolul al XIX-lea, sute de suluri au fost desprinse cu ajutorul unei maşini, iar papirusurile fragile au fost lăsate în bucăţi, potrivit site-ului universităţii.

La fel ca mulţi alţi papirologi de la Herculaneum, Michael McOsker, cercetător postdoctoral în papirologie la University College London, care nu a fost implicat în această descoperire, a studiat sulurile care au fost derulate anterior, ceea ce a făcut ca papirusurile să fie fragmentare şi greu de citit, a spus el.

„Evident, mai este mult până când vom putea citi o rolă întreagă, care este adevăratul obiectiv, dar sunt sigur că este o problemă care poate fi rezolvată acum şi care s-ar putea să nu dureze atât de mult”, a declarat McOsker într-un e-mail, referitor la recenta descoperire.

„Papirusurile derulate sunt satisfăcătoare şi importante, dar va fi un salt cuantic înainte să avem texte complete... Sunt cutremurat de numărul de opţiuni şi mă simt doar recunoscător pentru orice lucrare nouă din antichitate pe care o găsim. Va fi atât de interesant să studiem orice vom găsi”.

Farritor şi Youssef Nader, absolvent de biorobotică la Universitatea Freie din Berlin, au lucrat independent unul de celălalt şi au găsit acelaşi cuvânt. Ei au câştigat „Premiul pentru primele litere”, în valoare de 50.000 de dolari, dar marele premiu al provocării Vesuvius Challenge - 700.000 de dolari pentru prima echipă care poate citi patru pasaje continue la o lungime minimă de 140 de caractere - este încă în joc.

Seales speră că un pergament parţial citit, care să satisfacă condiţiile de concurs, va fi văzut până la sfârşitul acestui an, în timp ce un pergament întreg ar putea fi descifrat până la sfârşitul anului 2024.

„Acest material datează de 2.000 de ani - au existat oameni care au scris acest lucru”, a spus Seales. „Au scris despre dragoste, au scris despre război, au scris despre pace, s-au certat între ei. Aceste manuscrise sunt dialoguri pe care le purtau despre viziuni filosofice asupra lumii. Şi astfel, chiar dacă nu aflăm nimic, dar legătura profundă pe care o avem cu anticii în ceea ce priveşte umanitatea, este totuşi semnificativă”.