Marcajele rutiere de la o intersecţie din Timişoara, devenită celebră în întreaga lume, ar putea dispărea | FOTO

Într-o postare publicată pe contul său de Facebook, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, explică faptul că nu el a decis ca la intersecţia de la pasajul Jiul, inaugurat în urmă cu o săptămână în urma lărgirii la cinci benzi, să fie realizate acele marcaje rutiere care au declanşat reacţii pe reţelele de socializare.

“Hai să lămurim lucrurile cu marcajul de la intersecţia Jiul – Republicii. N-am nicio legătură cu acel marcaj! Dimpotrivă, părerea mea a fost să nu se realizeze şi mi-am exprimat-o la faţa locului, sâmbătă, în jurul orei 19.00, înainte de a pleca de pe şantier. Dar, un primar nu este nici proiectant şi nici realizator de marcaje rutiere şi lucrul acesta ar trebui să-l ştie orice om care pretinde că are inteligenţa superioară unei gâşte -ca să iau un referenţial!”, a scris Nicolae Robu, pe reţeaua de socializare.

Primarul Timişoarei spune că a anticipat care va fi reacţia publicului, astfel că şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la acest aspect.

“În jurul orei 24.00, sâmbătă spre duminică, când am revenit pe şantier, am găsit intersecţia marcată, urmare a deciziei specialiştilor. Mi-am exprimat imediat nemulţumirea, spunându-le celor prezenţi -anticipând 100% ce a urmat să se întâmple a doua zi!-, că, în plan mediatic- şi numai în plan mediatic, accentuez, respectiv pe reţelele de socializare-, s-a ales praful din inaugurare şi de toată zbaterea, munca, lupta, pasiunea, felia de viaţă puse în joc pentru realizarea acestui obiectiv”, a explicat Nicolae Robu.

Primarul Timişoarei a mai anunţat că a realizat un sondaj pe Facebook, după cinci zile de la inaugurarea pasajului Jiul, care arată, printre altele, că 19% dintre respondenţi consideră că marcajul îi încurcă în trafic. Prin urmare, Nicolae Robu le-a cerut specialiştilor să vină cu alternative, existând posibilitatea ca marcajul rutier să dispară.

“Întrucâ sondajul realizat de mine pe Facebook, după 5 zile de folosinţă a pasajului, sondaj la care au răspuns deja peste 1600 persoane, nu arată o suficient de mare, în raport cu exigenţele mele, percepţie pozitivă a cetăţenilor asupra marcajului cu pricina, 37.5% din repondenţi afirmă că marcajul îi ajută în trafic, 43.5% din repondenţi afirmă că marcajul nici nu îi ajută în trafic şi nici nu îi încurcă, 19% din repondenţi afirmă că marcajul îi încurcă în trafic, am cerut specialiştilor să vină cu alternative, neexcluzând nici alternativa lăsării intersecţiei nemarcată, aşa cum sunt alte intersecţii în oraşul nostru şi în alte oraşe. Menţionez, însă, că decizia le aparţine, aşa cum le aparţine şi răspunderea”, a conchis Nicolae Robu.

Pasajul Jiul a fost inaugurat, în urmă cu o săptămână, după finalizarea lucrărilor de lărgire la cinci benzi. Inspectoratul Judeţean de Poliţie Timiş a anunţat că face verificări privind utilitatea marcajelor rutiere de la pasajul Jiul din Timişoara, după ce pe reţelele de socializare au apărut o serie de comentarii legate de acestea.

Concret, la intersecţia B-dul Republicii cu str. Jiul şi pasajul cu acelaşi nume au fost trasate o serie de marcaje rutiere spre stânga, dreapta sau în faţă care ar putea să-i deruteze pe şoferi. Practic, liniile imaginare de care şoferii ţin cont atunci când se află într-o intersecţie au fost trasate pe carosabil.

“Zici că e GTA 2 cu placa grafică stricată”, “Aşa sunt şi în Germania intersecţiile, dar aici şi-au bătut joc”, “Ce şotron au tras la Jiul” sau “Cineva nu a avut voie să se joace cu vopsea când a fost mic. A recuperat acum” - sunt doar câteva dintre mesajele postate pe Facebook.

În urmă cu trei zile, şi jurnaliştii de la tabloidul britanic “The Sun” au scris despre marcajele rutiere de la pasajul Jiul din Timişoara. „Intersecţia funcţionează ca una normală şi e de presupus că şoferii vor şti pe unde să circule, însă în încercarea de a face lucrurile mai clare, constructorul a complicat lucrurile”, scrie în articolul intitulat “Drumul spre iad”.

Lucrările de modernizare şi lărgire a pasajului Jiul la cinci benzi au început în vara anului 2016, iar valoarea investiţiei se ridică la aproximativ cinci milioane de euro, bani proveniţi din bugetul local al Primăriei Timişoara.