Marcel Vela cere proiect naţional de restaurare şi reconstrucţie a cascadei Bigăr. „Caraş-Severinul plânge”

„Caraş-Severinul plânge...Cascada Bigăr din Munţii Banatului, declarată în anul 2013 de site-ul american The World Geography drept cea mai frumoasă cascadă din lume, a căzut în această seară în râul Miniş”, scrie pe Facebook Marcel Vela.

El aminteşte că stânca de travertin, plină de muşchi şi plante unice, „peste care se prelungea plângând cu nestemate de cristal Izbucul Bigăr, s-a prăbuşit sub povara propriei frumuseţi”.

„Pentru că Natura ne arată zilnic exemplul de a trăi frumos şi ne zâmbeşte mereu prin fiecare floare, fac un apel către toţi factorii responsabili din Ministerul Mediului, Apelor ş Pădurilor, o chemare către toţi iubitorii de Natură, dar şi un apel către toţi Compatrioţii: Haideţi să găsim, împreună, o soluţie pentru un proiect naţional de restaurare şi reconstrucţie pentru acest monument natural, un simbol naţional care a făcut o aşa mare cinste României şi care este atât de iubit de turiştii români, dar şi străini”, încheie Vela.

Cascada Bigăr din Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa s-a prăbuşit luni, în jurul orei 18.00, din cauze naturale, a anunţat Romsilva.

„Avem, din păcate, şi o veste neplăcută. Cascada Bigăr, unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, s-a prăbuşit astăzi din cauze naturale”, a anunţat luni pe Facebbok Regia Naţională a Pădurilor Romsilva.

Reprezentanţii regiei susţin că travertinul şi muşchii care s-au acumulat în timp au crescut în dimensiuni şi greutate, iar luni cascada a cedat sub propria greutate.

Mircea Jumanca, activistul pentru protecţia mediului, care este şi ghid de turism, spune că motivul prăbuşirii Cascadei Bigăr a fost intervenţia omului.

Mircea Jumanca a explicat, pentru Deutsche Welle, că motivul prăbuşirii Cascadei Biger este intervenţia omului în circuitul apei.

„Travertinul, roca din care este formată acea cascadă, este un calcar care se depune constant odată cu trecerea apei dulci. Dar apa din izbucul care alimenta cascada a fost deviată pentru o păstrăvărie, astfel că roca nu a mai avut parte de necesarul ei natural”, a precizat Jumanca.