Marea Barieră de Corali ar trebui trecută pe lista patrimoniului mondial "în pericol" - ONU

Fenomenele frecvente de albire ameninţă reciful. Albirea are loc atunci când apa se încălzeşte prea mult, determinând coralii să expulzeze algele colorate care trăiesc în ţesuturile lor şi să devină albe.

Coralii pot supravieţui unui episod de albire, dar acesta le poate opri creşterea şi le afectează reproducerea.

"Rezistenţa (recifului) de a se reface în urma impactului schimbărilor climatice este substanţial compromisă", se arată într-un raport al oamenilor de ştiinţă de la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), care au vizitat reciful în luna martie.

Raportul ar fi trebuit să fie publicat înaintea unei reuniuni a comitetului UNESCO pentru patrimoniul mondial din iunie, programată să aibă loc în Rusia, dar care a fost amânată din cauza războiului din Ucraina. Datele pentru următoarea reuniune nu au fost încă stabilite.

Deşi eforturile de abordare a schimbărilor climatice s-au intensificat în ultima vreme, în special în ceea ce priveşte cercetarea privind restaurarea coralilor, este nevoie de "maximă urgenţă" pentru a salva reciful, se arată în raport.

Canberra face lobby de ani de zile pentru ca reciful - care contribuie cu 6,4 miliarde de dolari australieni la economie - să nu fie inclus pe lista celor pe cale de dispariţie, deoarece acest lucru ar putea duce la pierderea statutului de patrimoniu, ceea ce i-ar diminua atracţia pentru turişti.

Înainte de COVID-19, aproximativ 2 milioane de turişti vizitau în fiecare an reciful situat în largul coastei de nord-est a Australiei, conform datelor oficiale, oferind locuri de muncă pentru 64.000 de persoane.

Anul trecut, Australia a evitat includerea recifului pe lista "în pericol", după ce lobby-ul intens din partea guvernului anterior a determinat UNESCO să amâne o decizie până în acest an.

Ministrul Mediului, Tanya Plibersek, a declarat că guvernul va face presiuni asupra UNESCO pentru a nu include reciful pe lista "în pericol", deoarece schimbările climatice ameninţă toate recifele de corali din întreaga lume.

Guvernul laburist recent ales al Australiei s-a angajat să cheltuiască 1,2 miliarde de dolari australieni (800 de milioane de dolari) în următorii ani pentru a proteja reciful. În septembrie, parlamentul a adoptat o legislaţie pentru emisii nete zero până în 2050.

Fundaţia independentă Great Barrier Reef Foundation a declarat că era deja conştientă de seria de ameninţări identificate în raportul ONU, dar că recomandarea de a adăuga reciful pe lista celor pe cale de dispariţie este prematură.