Marea restructurare a bugetarilor: de la MAE pleacă un om, de la Educaţie 88, iar de la Finanţe 105

Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu a spus că anul următor va fi redus numărul de bugetari cu 100.000 de angajaţi. Spre exemplu, restructurarea la Ministerul Afacerilor Externe înseamnă pentru anul următor 2.077 de angajaţi, cu doar unul mai puţin decât în 2011, scrie Ziarul Financiar.

Datele nu includ toţi angajaţii bugetari - adică şi personalul sanitar, din educaţie. Nici personalul din instituţiile autofinanţate şi nici bugetarii din autorităţile publice locale.

În total, numărul de bugetari s-ar ridica la circa 1,2 milioane de persoane, dar nu există nicăieri o statistică periodică a evoluţiei acestui indicator la Ministerul Finanţelor sau la Institutul de Statistică, ci este anunţat din când în când de preşedinte sau premier.

Nici bugetul nu-şi asumă nicăieri un număr total de bugetari, ci doar posturile indicate din centralele ministerelor şi agenţii, adică cei 241.726.

Cei mai "scumpi" angajaţi ai statului sunt cei din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, din Ministerul Afacerilor Externe, cei de la Curtea de Conturi, dar şi senatorii sau deputaţii.

Statul va cheltui anul viitor în fiecare lună în medie 10.400 de lei pentru fiecare din cei 376 angajaţi ai Consiliului Superior al Magistraturii. În cazul funcţionarilor din Ministerul Afacerilor Externe costurile lunare medii ale statului se vor cifra în 2012 la 10.000 de lei.

Mai mult, aproape jumătate din instituţiile publice vor cheltui la anul în fiecare lună peste 1.000 de euro cu fiecare angajat. Astfel cheltuielile de personal din primele 18 instituţii ca nivel al salariilor, printre care se numără Camera Deputaţilor, Senatul, Ministerul Dezvoltării sau Serviciul de Protecţie şi Pază, se ridică în fiecare lună la circa 27.000 de euro. Aceşti bani vor susţine salariile şi celelalte sporuri pentru aproximativ 63.000 de angajaţi.

Surprinzător este faptul că între primele cinci ministere cu cele mai mari cheltuieli medii de personal se clasează Ministerul Educaţiei. Statul va cheltui cu fiecare angajat din acest minister în 2012 circa 9.000 de lei pe lună. Bugetul de salarii de la Educaţie nu include însă salariile profesorilor, care sunt plătite tot de la bugetul de stat, însă prin intermediul primăriilor.

Deşi profesorii au salarii care nu depăşesc de cele mai multe ori 2.000 de lei, cheltuielile pentru fiecare din funcţionarii din minister sunt printre cele mai mari.

La celălalt capăt al clasamentului se află ministere precum cel al Culturii, al Mediului, Sănătăţii, Muncii sau Tran­sporturilor. Spre exemplu, statul va cheltui anul viitor în fiecare lună circa 2.500 de lei cu fiecare angajat din Ministerul Transporturilor, mai puţin de jumătate decât cheltuielile cu angajaţii de la Consiliul Economic şi Social.

Printre codaşele clasamentului se nu­mără astfel două dintre cele mai impor­tante ministere, cel al Sănătăţii şi al Transpor­tu­rilor, fiind surclasate de instituţii precum Agenţia Naţională de Presă AGERPRES sau Academia Română.

Când vine vorba de evoluţia numărului total de angajaţi ai statului dintre toate instituţiile se remarcă Ministerul Dez­voltării care anunţă că pe statele de plată ale instituţiei vor fi la anul cu 3.000 de oameni mai mult.

Numărul total de angajaţi din subordinea Elenei Udrea urmează să ajungă astfel la circa 4.600. Oficialii MDRT spun că avansul este justificat de faptul că MDRT a preluat în luna septembrie a acestui an Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), aflată până atunci în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Totuşi, cheltuiala medie per angajat de la MDRT urmează să scadă anul viitor cu 67%, la 4.300 de lei/lună, în condiţiile în care pe statele de plată ale instituţiei vor fi de două ori mai mulţi oameni, iar bugetul total de salarii va rămâne relativ constant.

În 2012 angajările în instituţiile publice urmează să fie blocate, acest lucru văzându-se şi în proiectul de buget pentru anul viitor. 25 dintre cele 44 de instituţii ale statului urmează să nu facă angajări.

Totuşi, instituţii precum Ministerul Afacerilor Europene, Ministerul Justiţiei sau Ministerul Comunicaţiilor vizează comple­tarea numărului de personal. Astfel, MAEur va angaja 50 de oameni, Justiţia va plăti cu 20 de oameni mai mult, iar Ministerul Comunicaţiilor va aduce 20 de angajaţi noi.