Mariana Câmpeanu: Inspecţia Muncii nu-şi respectă nici jumătate din atribuţii

"Inspecţia Muncii nu-şi îndeplineşte rolul, nici jumătate din atribuţii, aceasta transformându-se într-un instrument în cărţile de muncă. Inspectorii nu controlează cu adevărat respectarea securităţii în muncă, iar dacă controlează şi impun anumite măsuri, acestea nu se respectă", a precizat Mariana Câmpeanu.

În opinia ministrului Muncii, nu este controlată munca la negru, în acest caz fiind necesare controale inopinate şi măsuri mai dure pentru cei care încalcă legea. "Măsurile ar trebui să fie mai aspre, la a doua abatere firma ar trebui închisă", a spus Mariana Câmpeanu.

Aceasta a afirmat şi că ar trebui încurajată flexibilitatea pe piaţa muncii. "În România, se păstrează ideea de a merge la un loc de muncă sigur şi prost plătit, noi nu oferim oamenilor posibilitatea de a-şi schimba meseria. Ar trebui creat un număr mai mare de locuri de muncă, dar nu trebuie sacrificată calitatea acestora", a mai spus Ministrul Muncii.

Mariana Câmpeanu a amintit că este în discuţie modificarea legislaţiei privind Inspecţiei Muncii, securitatea în muncă şi cea a accidentelor la locul de muncă, şi în acest sens ar trebui să existe un dialog constructiv între sindicate, patronate şi Guvern.

Potrivit preşedintelui Cartel Alfa, Bogdan Hossu, drepturile la locul de muncă în România sunt doar la nivel declarativ. "Legislaţia naţională ar trebui pusă de acord cu codul muncii, pentru că există unele neconcordanţe", a spus Hossu.

Beneficiile muncii decente se pot concretiza în condiţii şi mijloace de existenţă ameliorate pentru familii, în venituri stabile şi locuri de muncă productive, în reguli echitabile şi respectul drepturilor fundamentale la locul de muncă, în stabilitate crescută la nivel local, în respectarea drepturilor fundamentale şi protecţia socială în favoarea lucrătorilor din economia informală şi legături între aceasta şi economia formală, în existenţa instituţiilor sociale unde săracii îşi pot exprima nevoile şi asuma participarea la dialogul social, a explicat Hossu.

Acesta a mai spus că salariile crescute şi posibilităţile de locuri de muncă independente, graţie accesului la servicii financiare, la formare şi la educare, politicile de şcolarizare şi de a pune capăt muncii forţate a copiilor, eliminarea discriminărilor ale căror victime sunt cei săraci, în special femeile - persoanele cele mai vulnerabile şi mai puţin protejate -, multiplicarea posibilităţilor de a reacţiona, de a crea şi de a întreprinde, sunt alte forme ale muncii decente.

Evenimentul organizat de Cartel Alfa, CNSLR-Frăţia, BNS şi CSDR - Drepturile la locul de muncă - face parte dintr-un program internaţional de acţiuni dedicate celebrării, pe 7 octombrie 2008, a Zilei Mondiale a Muncii Decente şi iniţiat de Confederaţia Sindicală Internaţională (CSI) la care cele patru confederaţii române sunt afiliate.