Mărieş: Dosarul Mineriadei nu are nici număr de înregistrare la Secţia Parchetelor Militare

Preşedintele Asociaţiei Decembrie 1989, Teodor Mărieş, a declarat, marţi, că anchetele în dosarele Revoluţiei şi Mineriadei stagnează, iar dosarul Mineriadei nu are nici număr de înregistrare, el susţinând că ”totul se întâmplă din cauza unor grupuri politice interesate de nefinalizarea acestora”.

Urmărește
196 afișări
Imaginea articolului Mărieş: Dosarul Mineriadei nu are nici număr de înregistrare la Secţia Parchetelor Militare

Mărieş: Dosarul Mineriadei nu are nici număr de înregistrare la Secţia Parchetelor Militare (Imagine: Bogdan Maran / Mediafax Foto)

Mărieş a mers, marţi, la sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), unde a fost primit de anchetatori de la Secţia Parchetelor militare pentru discuţii despre anchetatele în dosarele Revoluţiei, Mineridei şi în cel privind crimele comunismului.

La ieşirea din sediul PICCJ, Mărieş a spus că a vorbit cu anchetatorii despre aceste dosare şi că a simţit un interes din partea lor, faţă de audienţa anterioară avută cu procurorii.

"În dosarul Revoluţiei, cred că încă există o comandă politică şi nu se doreşte cercetarea pentru că se află de mai bine de un şi jumătate la Secţia militară şi încă nu avem semne că s-ar fi lucrat la el. În dosarul Mineriadei, se invocă faptul că se află la instanţa supremă, cu un proces intentat de o victimă şi de opt luni de zile este ţinut nejustificat, din punctul nostru de vedere. Este vorba despre (petentul) Stoica, cel care a câştigat la CEDO. Motivaţia celor de la Parchetul Militar este că ei nu pot intervi la judecătorii de la Curtea Supremă, dar instituţiile statului ar trebui să colaboreze şi nu cred că nu s-ar găsi soluţii şi înţelegere dacă s-ar dori. Se poate foarte bine disjunge faţă de această persoană, iar restul să fie trimis la direcţia de crimă organizată pentru că el de acolo a plecat, cei de acolo să facă procedura şi să-l remită după şapte-opt ani de zile parchetelor militare. Cei de la militar nu au număr de dosar în acest moment pe dosarul Mineriadei", a precizat Mărieş.

El a mai susţinut că aceste dosare stagnează ”din cauza unor grupuri politice interesate de nefinalizarea acestora”.

"Eu mereu îi invoc, există o grupare politică ce a ţinut aceste dosare în nelucrare, prin diverse tertipuri politice, timp de 25 de ani. Când au avut oamenii lor la Parchet, le-au ţinut în nelucrare sau au dat soluţii de neîncepere şi scoatere de sub urmărire penală sau când nu au avut oameni au invocat decizii ale Curţii Constituţionale, după care le-au închis, cum e dosarul Mineriadei, închis definitiv. Dar avem decizia CEDO, care spune «sunteţi obligaţi să-l redeschideţi» şi l-au redeschis. Sunt inepuizabili în tergiversare", a mai spus liderul Asociaţiei Decembrie 1989.

Întrebat care este stadiul actual al discuţiei privind dosarul Mineriadei, Mărieş a arătat că anchetatorii au cerut asociaţiei două zile pentru a se vedea cum soluţionează ICCJ solicitarea petentului Stoica, Mărieş susţinând că dacă nu se va soluţiona în data de 24 septembrie se vor adresa Direcţiei de Crimă Organizată, căreia îi vor solicita să remită o adresă instanţei supreme, pentru punerea la dispoziţie a dosarului.

Mărieş a mai spus că le-a pus la dispoziţie acestora 21 de CD-uri care conţin documente de anchetă din perioada 2005-2007, fotocopiate, precum expertize din dosar, declaraţii ale unor persoane sau documente procedurale ale anchetatorilor, precum ordonanaţe de punere sau scoatere de sub urmărire penală.

Procurorii de la Parchetul Militar fac verificări cu privire la filmul evenimentelor din decembrie '89, după ce în martie 2014 au preluat acest dosar de la Secţia de urmărire penală a Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală. Cazul se afla la PICCJ din aprilie 2011, după ce Secţia Parchetelor Militare (SPM) şi-a declinat competenţa de soluţionare. Anterior, în 2009, cauza fusese preluată de Parchetul instanţei supreme de la Parchetele Militare, acolo unde existau câteva mii de anchete, care au fost, în urmă cu cinci ani, comasate într-un singur dosar.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat statul român de mai multe ori în urma plângerilor făcute de foşti revoluţionari şi rude ale acestora. Oamenii au fost despăgubiţi pentru modul de desfăşurare a anchetei în cauza cunoscută ca "dosarul Revoluţiei".

România a fost condamnată ultima dată în 21 aprilie, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pentru lipsa unei investigaţii efective în dosarul Revoluţiei, trebuind să plătească 15.000 de euro văduvei unui bărbat omorât în casă, de un glonţ care a trecut prin fereastră.

Istanţa supremă a confirmat, pe 9 martie, decizia procurorilor Parchetului ICCJ de redeschidere a urmăririi penale în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, în anchetă fiind vizate circumstanţele în care au fost rănite mai multe persoane, în timpul evenimentelor care au avut loc la Bucureşti.

Judecătorii de la ICCJ au constatat că soluţia Parchetului de pe lângă instanţa supremă, de redeschidere a dosarului mineriadei, este legală şi temeinică.

Decizia ICCJ este definitivă, dosarul fiind repartizat unui procuror care va emite, în baza probelor strânse, o rezoluţie. Acest procuror urmează să stabilească dacă se impune fie trimitere în judecată a celor implicaţi în dosar, fie clasarea cazului.

În 5 februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a infirmat rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul evenimentelor din iunie 1990.

Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, că procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a dispus infirmarea a trei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, care au legătură cu Mineriada din 1990, precum şi redeschiderea urmăririi penale în acest caz.

"În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014, privind circumstanţele în care, în cadrul evenimentelor produse în municipiul Bucureşti, în perioada 13-15 iunie 1990, s-a produs decesul sau rănirea prin împuşcare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22 ianuarie 2015, procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare au propus infirmarea parţială a rezoluţiei nr. 175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică, şi redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum şi infirmarea rezoluţiilor nr. 7335/3341/II/2/2009 din 25 august 2009 şi 7301/3419/II/2/2009 din 03 septembrie 2009 ale procurorului şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică", a precizat sursa citată.

Cercetările în cazul Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990 vor fi, astfel, reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, unele victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absenţa unei hotărâri judecătoreşti în ţară.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici