Marioara Micşunescu nu obţine în instanţă avizul de defrişare în Parcul Tineretului

Curtea de Apel Bucureşti a respins joi cererea Marioarei Micşunescu de obligare a Primăriei Capitalei să emită avizul de defrişare pentru terenul său din Parcul Lumea Copiilor, parte a Parcului Tineretului. Decizia curţii este definitivă.

Micşunescu a intentat în 2013 această acţiune împotriva Primăriei Capitalei, care a refuzat emiterea avizului de defrişare, solicitat de proprietară pentru a construi un ansamblu rezidenţial din şase imobile, cu două etaje şi mansardă, pe terenul de două hectare din parc pe care erau plantaţi peste 500 de copaci.

Asociaţia "Salvaţi Bucurestiul", Fundaţia Eco-Civică şi o asociaţie de proprietari din zonă au intervenit în favoarea Primăriei Capitalei.

Chiar în absenţa avizului de defrişare, pe terenul în cauză au fost tăiaţi peste 200 de copaci, potrivit Asociaţiei "Salvaţi Bucurestiul".

Constructorul ansamblului a fost sancţionat cu amenzi "modice" de Primaria Sectorului 4 şi cu amenzi de 40.000 lei şi 100.000 lei de Garda de Mediu, mai arată ONG-ul, precizând că Parchetul a fost sesizat încă din toamna anului 2014 în legătură cu defrişările ilegale şi cu faptul că a existat o hotărâre a instanţei pentru oprirea acestora, dar organele de urmărire penală încă nu s-au pronunţat.

Actualul proprietar al terenului, Ion Chiriţă, declara, în luna mai, pentru MEDIAFAX, că a achiziţionat terenul de la Marioara Micşunescu în urmă cu mai multe luni, pentru a dezvolta proiectul imobilar.

"Ştiu că locuitorii din zonă sunt supăraţi de proiectul pe care îl dezvoltăm în zonă, însă noi ne facem treaba, după ce am obţinut în instanţă autorizaţia de construire", a declarat Ion Chiriţă, administratorul firmei Construcţii Locuinţe Noi CHI SRL.

La jumătatea lunii octombrie 2012, Primăria Sectorului 4 a fost obligată, printr-o decizie definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, să îi elibereze Marioarei Micşunescu autorizaţia de construire pentru ansamblul rezidenţial, pe terenul pe care erau plantaţi peste 500 de copaci.

Primăria Sectorului 4 arăta atunci că Micşunescu a solicitat eliberarea autorizaţiei de construire pentru ansamblul rezidenţial conform Planului Urbanistic de Detaliu (PUD) strada Pridvorului nr. 28, atacat în instanţă de mai multe persoane fizice şi asociaţii de proprietari.

Micşunescu arăta, într-o scrisoare trimisă în iunie 2009 Primăriei Sectorului 4, că va păstra o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi ca spaţiu verde, urmând să construiască, în conformitate cu parametri urbanistici aprobaţi, pe 45 la sută din restul spaţiului rămas.

Mărioara Micşunescu, la origine proprietara unui teren de 20.107 metri pătraţi în Parcul Tineretului, a dobândit terenul de două hectare după ce a încheiat, între 2003 şi 2005, mai multe contracte de cumpărare a drepturilor litigioase cu persoane care revendicau aceste terenuri în baza Legii 18/ 1991.

Pentru că nu putea construi pe acest teren din Parcul Tineretului, ea a deschis o acţiune în instanţă în care cerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) să facă un schimb între acest teren şi un altul cu suprafaţă similară, tot în parc, în "zona destinată relocării terenurilor ce au fost retrocedate".

Curtea de Apel Bucureşti a hotărât, pe 11 iunie 2007, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă, să oblige CGMB să emită o hotărâre prin care să fie aprobat un schimb între terenul aflat în proprietatea Marioarei Micşunescu şi un teren cu aceeaşi suprafaţă situat în zona menţionată.

Însă, timp de aproape un an, Micşunescu nu a intrat în posesia acestui teren. Pe 16 mai 2008, Mărioara Micşunescu a dat în judecată 19 consilieri municipali care au lipsit de la votarea proiectului privind schimbul de terenuri, la o şedinţă a CGMB din aprilie, cerând instanţei ca aceştia să plătească despăgubiri de un milion de lei şi penalităţi de 20 la sută din salariul minim pe economie pentru fiecare zi de întârziere până la aprobarea proiectului.

Pe 29 mai 2008, consilierii municipali au aprobat proiectul, astfel că Mărioara Micşunescu a devenit proprietara terenului, situat tot într-o zonă verde, ce permitea însă un regim de construire de locuinţe tip P+2, conform PUZ-ului Parcul Tineretului aprobat de CGMB în anul 2005.

Această clasare a fost automat preluată şi în certificatele de urbanism emise de Consiliul Local al Sectorului 4 în 2008, în vederea aprobării PUD-ului, şi respectiv în 2010, prin care se solicită construcţia ansamblului rezidenţial S + P + 2E + M.

Astfel, cum nici în documentaţia de urbanism terenul nu era clasat ca spaţiu verde şi în niciunul din certificatele de urbanism nu a fost specificată existenţa vreunui spaţiu verde amenajat, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti a autorizat construcţia ca pe oricare alta dintr-o zonă de locuit, prevăzându-se realizarea de spaţiu verde pe 32 la sută din teren, similar cu toate cazurile de construcţii rezidenţiale.