Marş pentru oprirea agresiunilor asupra femeilor. Ministrul Dragoş Pâslaru, printre participanţi - FOTO

Marşul " Împreună pentru siguranţa femeilor" a început la ora 13.30. Peste o sută de oameni s-au adunat la Piaţa Universităţii şi au plecat, scandând şi afişând bannere cu diferite mesaje, spre Piaţa Victoriei. Participanţii cer autorităţilor să modifice actele normative în cazul ordinului de protecţie, astfel încât să existe "un ordin de protecţie de urgenţă, emis de poliţie imediat după constatarea faptei, care să asigure protecţie reală şi rapidă".

"Este important să tragem acest semnal de alarmă, pentru că violenţa poate îmbrăca multe forme. Indiferenţa, din păcate, atrage violenţa. Cunosc multe persoane care au avut parte de violenţă domestică, dar care totuşi, au avut curajul să spună <<nu>> violenţei. La asta vream şi noi să atragem atenţia: spuneţi un <<nu>> hotărât violenţei ", a declarat Dana Varga, participantă.

Participanţii au susţinut că este nevoie de înfiinţarea de centre specializate pentru cazurile de viol şi violenţă sexuală, cu personal specializat care să "acţioneze în interesul victimelor, prin consiliere psihologică şi consiliere legală."

"Să existe colaborare între instituţii ori de câte ori este tratat un caz de agresiune în familie, viol, hărţuire sexuală, exploatare sexuală. Poliţia, Justiţia şi sistemul medical trebuie să fie instituţii de suport real pentru victime. Reprezentanţii instituţiilor trebuie să trateze victimele cu demnitate şi profesionalism pentru a le încuraja să aibă încredere să depună plângere şi să raporteze agresiunea.Să existe mijloacele legale pentru stoparea difuzării de emisiuni care degradează femeil, promovează o cultură a violenţei şi transformă violenţa în divertisment", se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, organizatorul mişcării de protest.

Printre cei care au dat curs invitaţiei, s-a numărat şi ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru. Acesta susţine că oficiali de la Ministerul Muncii lucrează, împreuna cu reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, la un cadru legal ce "se apropie mult de ceea ce cere societatea civilă".

"În parteneriat cu societatea civilă lucrăm oricum la acel ordin de interdicţie care să poată să determine viteză imediată de reacţie când se constată violenţă domestică. Lucrăm în acelaşi timp la centrul de urgenţe pentru victime şi la un întreg cadru de legislaţie care să crească, de exemplu, pedepsele în cazul violenţei domestice.(...) În cazul adăposturilor, avem două programe de interes naţional, care urmează să se concentreze pe asigurarea acestei infrastructuri, atât pentru victime, cât şi pentru agresori, care în acest moment sunt în avizare externă", a declarat Dragoş Pâslaru.

Legea privind combaterea violenţei în familie permite, din martie 2012, ca victima violenţei în familie să poată cere instanţei un ordin de protecţie şi de restricţie faţă de agresor.

Legea prevede că violenţa în familie se poate manifesta prin violenţă verbală, psihologică, fizică, sexuală, socială sau spirituală.

Potrivit legii, victima are dreptul să se adreseze instanţei să solicite ordin de protecţie cu caracter provizoriu, iar instanţa poate să interzică agresorului să rămână sau să se reîntoarcă în locuinţa comună, să-l oblige pe agresor să suporte unele costuri, cum ar fi cheltuieli medicale, de judecată, cele generate de adăpostirea victimei.

Victima poate să ceară ordin de restricţie care prevede evacuarea agresorului de la domiciliul comun, păstrarea distanţei de minim 200 de metri faţă de persoana vătămată, interzicerea oricărui contact telefonic, corespondenţe. Acest ordin de interdicţie nu poate depăşi 2 ani.

În noiembrie 2013, 27 de organizaţii neguvernamentale au trimis o scrisoare deschisă premierului, miniştrilor Justiţiei, Afacerilor Interne, Muncii, şefului Inspectoratului General al Poliţiei Române, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public, respectiv Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi deputaţilor, senatorilor şi europarlamentarilor, prin care au cerut să ia măsuri pentru ca ordinul de protecţie pentru victimele violenţei în familie "să fie implementat corespunzător".

ONG-urile susţineau atunci că, deşi cadrul legislativ pare generos, hotărârile judecătoreşti emise sunt rareori cele mai potrivite pentru siguranţa victimelor.