Video Marşul tradiţional de Ziua Libertăţii Secuilor: Scandări pentru autonomie şi eliberarea a doi extremişti condamnaţi pentru terorism - FOTO, VIDEO

Participanţii la marşul de Ziua Libertăţii Secuilor au cerut autonomia Ţinutului Secuiesc şi eliberarea din închisoare a lui Szocs Zoltan şi Beke Istvan Attila, membri ai grupării „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM), condamnaţi pentru terorism.

De asemenea, într-o petiţie depusă la Instituţia Prefectului Mureş s-a solicitat Guvernului „încetarea sărăcirii forţate a Ţinutului Secuiesc”.

Participanţii la marşul secuilor s-au întâlnit la ora 16.00, la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureş, unde reprezentanţii organizatorilor şi invitaţii au susţinut discursuri.

La eveniment au participat cetăţeni sosiţi din mai multe zone din Transilvania, care au purtat steaguri secuieşti, steaguri ale Ungariei şi o pancartă de dimensiune mare, pe care scria „Autonomie”.

Ei au plecat către piaţa centrală a oraşului şi s-au oprit apoi în faţa Prefecturii, unde s-a citit o petiţie către Guvernul României, privind viitorul Ţinutului Secuiesc, pe care o delegaţie formată din 10 reprezentanţi depus-o la prefectură.

„Aşteptăm un răspuns pozitiv şi aşteptăm, chiar dacă este un răspuns negativ, posibilitatea dialogului. Dacă nu se acceptă ceea ce cerem noi, trebuie să ne spună contraargumentele şi suntem pregătiţi să le ascultăm şi faţă de ele, iarăşi, avem contraargumente. Asta înseamnă dialogul, până acum nu am reuşit şi nu din cauza noastră. Am cerut ca, ţinând cont de motto-ul Guvernului României <Coeziunea, o valoare comună europeană>, să înceteze sărăcirea forţată şi artificială a Ţinutului Secuiesc”, a declarat Iszak Balazs, preşedintele CNS.

Referitor la cererile participanţilor la marş, de eliberare din închisoare a lui Szocs Zoltan şi Beke Istvan Attila, membri ai grupării „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM), condamnaţi pentru terorism, preşedintele CNS a spus că în opinia sa cei doi sunt nevinovaţi şi ca pedeapsa primită de aceştia face parte din tendinţa de intimidare a colectivităţii maghiare.

„Am cerut şi eliberarea celor doi secui nevinovaţi şi considerăm condamnarea lor o parte a tendinţei de intimidare a colectivităţii maghiare, iar asta ne afectează pe toţi. Eu am văzut rechizitoriul, care spune foarte multe. Partea mai mare a rechizitoriului vorbeşte despre populaţia maghiară, cum suntem noi, tot poporul, terorist, mergând până la atentatul din 1985 împotriva statuii lui Mihai Viteazu din Sfântu Gheorghe, cu toate că, potrivit Codului de Procedură Penală, rechizitoriul trebuie să se refere numai la fapta comisă. Deci, era un rechizitoriu de înscenare, cunoscut dinainte de schimbarea de regim. În regimul comunist s-au făcut asemenea procese”, a declarat Iszak Balazs.

Szocs Zoltan şi Beke Istvan Attila, membri ai grupării „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM), au fost condamnaţi definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în luna iulie 2018, la câte 5 ani de închisoare, după ce au fost acuzaţi că au încercat să confecţioneze un dispozitiv exploziv artizanal pe care să-l detoneze în timpul manifestaţiei de Ziua Naţională a României, organizate la Târgu Secuiesc în anul 2015.