Martor în procesul fugii lui Hayssam: El a fost în Bucureşti după data la care se spune că a fugit

La Curtea de Apel Oradea s-a desfăşurat, luni, un nou termen de judecată în dosarul fugii din România a omului de afaceri sirian Omar Hayssam, în cadrul căruia au fost audiaţi nouă dintre martorii propuşi de avocaţii fraţilor Omar, respectiv de apărătorul omului de afaceri Tartousi Mustafa (proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit ţară), transmite corespondentul MEDIAFAX.

Cinci dintre martori au fost angajaţi ai fraţilor Omar, doi în calitate de mecanici auto, respectiv un director de vânzări dintr-un centru comercial şi două angajate de la o societate de import-export aparţinând sirienilor, şi au fost propuşi în apărare pentru a arăta că în 29 iunie 2006, data în care Hayssam Khaled Omar este acuzat că a fost condus de fraţii săi la Constanţa şi îmbarcat pe vasul armatorului Tartousi Mustafa, aceştia s-au aflat în Bucureşti.

Un alt martor, un bărbat cu identitate protejată, prezentat ca "Radu Vasile", a fost audiat de judecător într-o sală separată, fiind auzit doar prin intermediul unui sistem audio, cu voce distorsionată.

Acesta a dezvăluit în faţa judecătorilor faptul că, în vara anului 2006, după data de 29 iunie, l-a văzut pe Omar Hayssam pe strada Năvodari din Bucureşti, unde acesta are casă.

"Era în luna iulie. Nu ştiu exact. 10-12 iulie. El era într-un Hummer negru care a oprit în trafic lângă un Mercedes ce venea din sens opus şi a oprit. Maşinile au staţionat, iar portiera din spate a Hummer-ului s-a deschis. L-am văzut clar pe Omar Hayssam, pe bancheta din spate, unde era încadrat de două persoane, doi bărbaţi", a declarat martorul.

Potrivit lui "Radu Vasile", deşi se susţinea în acea perioadă că cetăţeanul sirian era bolnav, acesta nu părea să aibă probleme. "Nu părea bolnav, aşa cum se susţinea că este. L-am văzut bine. Sunt 100% sigur că era el", a spus martorul.

Alţi trei martori, angajaţi ai armatorului Tartousi Mustafa, au fost audiaţi pentru pentru a demonstra că măsurile de securitate din Portul Constanţa, înconjurat cu gard metalic şi supravegheat video, dar şi controlul sever care se desfăşoară pe vasele comerciale, mai ales pe cele arăbeşti, nu ar fi permis intrarea clandestină a lui Omar Hayssam pe vasul Iman T.

Unul dintre aceştia, mecanicul de bord al vasului Iman T, un cetăţean arab, interogat cu translator, le-a spus judecătorilor că la audierile făcute de procurorii DIICOT nu i s-a asigurat traducător.

"Eu am dat declaraţii şi la Parchet şi am spus ce s-a întâmplat. Am plecat din Constanţa în Alexandria, iar de acolo în Siria. Nu a fost niciun străin până în Egipt, decât patru marinari preluaţi de o navă cu probleme tehnice, blocată în Constanţa. Nu ştiu dacă s-a consemnat declaraţia mea atunci, pentru că nu mi s-a asigurat translator. Eu am semnat declaraţia de la Parchet, fără să mă uit, că nu prea înţeleg limba română. Am mizat că e corectă, că s-a redat ce am spus, mizând pe buna credinţă a procurorilor", a declarat mecanicul.

Alţi doi martori audiaţi sunt un agent comercial şi un agent vamal, cel din urmă, Mioara Dinu, responsabil pentru nava Iman T în perioada iunie 2006. Dinu a spus în faţa instanţei că, după atentatele din 2001, toate vasele aparţinând unor cetăţeni arabi au fost supuse unor controale mult mai severe, un asemenea caz fiind şi cel al Iman T.

"Nava a fost verificată în noaptea de 29/30 iunie 2006, înainte de plecare, de un echipaj complex format din poliţişti de frontieră, vameşi şi reprezentanţi ai Căpităniei Constanţa. Fiecărui membru al echipajului i s-a făcut controlul de frontieră, s-au verificat toate încăperile. Era imposibil să fie cineva acolo, un călător clandestin, fără să fie remarcat", a afirmat agentul naval.

Dinu a susţinut că, pe lângă verificările uzuale, spaţii de cazare şi magazii, în cazul navelor străine, poliţiştii de frontieră şi inspectorii vamali au o aşa-zisă "listă de clandestini" în care sunt înşirate locaşurile speciale de pe navă, precum gurile de aerisire, de pildă, unde s-ar putea ascunde o persoană, pe care trebuie să le controleze, iar în final să semneze lista.

"S-a făcut o verificare la sânge. Era imposibil să fie cineva ascuns acolo. Se transporta sodă dedesubt, cherestea, iar deasupra o piesă cu gabarit depăşit, o piesă de macara care trebuia să ajungă în Alexandria. Uşa de la magazie era blocată", a explicat Dinu.

Agentul a afirmat că, deşi era factorul responsabil pentru nava Iman T, în relaţia cu autorităţile române, nu i s-a cerut vreo declaraţie olografă şi nici nu a fost audiată decât sumar, în 2008. "Deşi, în mod normal, ar fi trebuit să fiu prima chemată. Eu răspundeam că la intrarea în România şi la plecare, nava Iman T a fost verificată şi era în regulă. Şi nici când m-au audiat, nu au consemnat toată declaraţia. Am rupt de mai multe ori foaia care se scria pe calculator deoarece era cu erori şi lipsuri", a susţinut Mioara Dinu.

Audierile în dosarul fugii lui Omar Hayssan vor continua la următorul termen de judecată, stabilit pentru luna iunie, când sunt aşteptate şi rezultatele unei expertize grafologice dispuse în dosar, la solicitarea avocaţilor familiei Omar, pentru a demonstra că în zilele de 29 şi 30 iunie Mahmoud Omar a fost în Bucureşti.

Dosarul privind fuga din România a lui Omar Hayssam se judecă la Curtea de Apel Oradea după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în mai 2009, cererea de mutare a cauzei de la Curtea de Apel Bucureşti.

La sfârşitul lunii noiembrie 2007, procurorii i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, pentru înlesnire a ieşirii din ţară a unei persoane despre care se cunoştea că este cercetată pentru fapte de terorism, precum şi pe Omar Hayssam, pentru trecere frauduloasă a frontierei de stat.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 23-30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat şi înlesnit, împreună cu inculpaţii Omar Mahmoud şi Omar Mukhles, ieşirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deşi cunoştea faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru acte de terorism prin organizarea şi finanţarea operaţiunii de răpire a trei jurnalişti români în Irak.

Cercetările făcute în faza de urmărire penală au relevat faptul că plecarea din ţară a lui Omar Hayssam s-a realizat pe cale maritimă, cu ajutorul inculpaţilor Mustafa Tartoussi, Mukhles Omar şi Mahmoud Omar, aport justificat de "considerente de ordin material - în primul caz - şi de ordin familial - în cel de-al doilea caz".

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis condamnarea, în lipsă, la 20 de ani de închisoare a omului de afaceri Omar Hayssam, judecătorii respingând recursul promovat de avocaţii sirianului, care ceruseră rejudecarea procesului.

Hayssam este urmărit general naţional şi internaţional în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti.

Dosarul acestui caz conţine nouă volume, dintre care unul cu documente clasificate, astfel că mai mulţi magistraţi ai Curţii de Apel Oradea, inclusiv cel care prezidează completul de judecată în cazul lui Omar Hayssam, au făcut demersuri pentru obţinerea certificatului de securitate emis de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), care permite accesul la secrete de stat.

La termenul din 3 iunie 2010, Ionel Haşotti, avocatul lui Tartoussi Mustafa, declara că are certitudinea că acesta este închis într-o închisoare din Siria. Totodată, Ionel Haşotti arăta că incertitudinile legate de locul unde se află Omar Hayssam sunt determinate de unele erori comise de autorităţile române.

Haşotti afirma că în corespondenţa dintre ministerele de Justiţie român şi sirian există erori care provin din inversarea ordinii numelor omului de afaceri. Avocatul preciza că numele corect al sirianului este Hayssam Khaled Omar şi nu Omar Khaled Hayssam, cum figurează în documentele româneşti înaintate inclusiv Ministerului Justiţiei din Siria.

Totodată, Haşotti spunea că Omar Hayssam se află în detenţie într-o închisoare din Siria, chiar dacă acest lucru nu a fost certificat de autorităţi.

La termenul din 8 iunie 2010, Curtea de Apel Oradea revoca măsura interdicţiei de a părăsi ţara în cazul fraţilor lui Omar Hayssam, Omar Mukhles şi Omar Mahmoud, şi în cazul lui Mustafa Tartoussi, proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit din ţară, însă decizia a fost atacată la instanţa supremă. În 30 iunie 2010, ICCJ a decis că cei trei pot părăsi România.

Preşedintele Traian Băsescu declara, în 9 februarie 2011, la TVR, că Omar Hayssam "este bine-merci" şi nu mai are cancer. Preşedintele preciza că partea română ştie unde se află acesta pentru că este subiect de discuţie cu partea siriană. "Ştim precis şi unde este, şi e bine-mersi, sănătos, nu are nici urme de cancer, nu mai e plin de metastaze, cum era când l-a operat unul din medicii faimoşi ai patriei", spunea atunci Băsescu.

În 23 martie 2011, Ion Cazacu, avocatul care îl apără pe Omar Hayssam în procesul în care acesta este acuzat de înşelarea mai multor firme de leasing cu capete-tractor Volvo, pe care le-a exportat cu acte false în Siria şi Egipt, afirma, la Curtea de Apel Bucureşti, că a depus la instanţă un document provenit, la cererea familiei sirianului, de la Procuratura generală din Siria, prin care se atestă "negru pe alb" faptul că Omar Khaled Hayssam execută o pedeapsă de patru ani într-o închisoare din Republica Siriană.

În 17 octombrie 2011, procesul fugii lui Omar Hayssam din ţară a intrat în dezbatere, după ce judecătorul a anunţat că nu va acorda un nou termen pentru localizarea şi înştiinţarea sirianului despre cauză.