Video Mărturiile militarilor români din Mali. De Ziua Naţională, zboară peste deşert, în zone de război. VIDEO

Drapelul României este arborat în aceste zile în Mali, la peste 4.800 de kilometri distanţă, în baza Camp Castor, din Gao, acolo unde este dislocat Detaşamentul Carpathian Pumas.

„România participă în cadrul misiunii MINUSMA, sub egida ONU, cu 4 elicoptere de transport şi 120 de militari. În cadrul acestei misiuni asigurăm două linii de operaţii permanente, 24 de ore, 7 zile pe săptămănă, într-un timp de reacţie scurt. Prima linie de operaţii este destinată evacuării aeromedicale cu echipaj specific, iar a doua linie este destinată transportului de trupe şi materiale. În afara celor două misiuni de bază asigurăm cu celelalte două elicoptere toate misiunile specifice elicopterelor: de la inserţie, extracţie, transport, cercetare, recunoaştere şi altele”, a declarat, pentru MEDIAFAX, cdr. Ioan Mischie, comandantul Detaşamentului de 4 elicoptere detaşat în Mali.

În Camp Castor sunt dislocaţi piloţi, tehnicieni de aviaţie şi medici, iar misiunea lor şi provocările sunt cu totul diferite de cele de până acum. Zboară deasupra deşertului, la peste 40 de grade Celsius, într-una dintrele ţările în care pericolul nu adoarme niciodată, astfel că vigilenţa lor e tot timpul la cote maxime.

„Zborul deasupra deşertului este o provocare şi poate fi comparat oarecum cu zborul deasupra mării. Reperele de navigaţie şi mijloacele de radionavigaţie sunt inexistente, legătura radio cu baza este de multe ori foarte slabă, iar distanţele dintre localităţi sunt foarte mari. În ceea ce priveşte pericolele, nu putem face compromisuri. Menţinerea unei altitudini de zbor sigure şi scanarea permanentă a mişcărilor de la sol sunt primordiale. Sunt multe diferenţe faţă de majoritatea misiunilor executate în ţară, deoarece aici operăm elicopterele la limitele maxime de performanţă”, a spus, pentru MEDIAFAX, lt. Alexandru Ionel Stoica, pilot în cadrul Detaşamentului Carpathian Pumas.

„Avem afară, la umbră, 40 de grade. Şi sunt cele mai favorabile condiţii pe care le poţi întâlni în această ţară. Aşadar, nu te poţi aştepta decât la mai multe grade şi la condiţii mult mai grele, la nopţi fără vizibilitate, astfel încât zborul elicopterelor este mult îngreunat”, a explicat mr. Ştefan Vladimir Zahiu, unul dintre medicii detaşamentului.

Cea mai dificilă parte a acestor misiuni, susţine cdr. Ioan Mischie, este calculul combustibilui, pentru că distanţele pe care operează militarii români sunt foarte mari. Însă provocările sunt şi mai mari.

„În primul rând este un mediu specific, este un mediu subsaharian, caracterizat prin temperaturi înalte, prin furtuni de praf, iar în al doilea rând este vorba despre prezenţa teroristă, care este peste tot în acest teatru de operaţii şi, nu în ultimul rând, dimensiunile teatrului de operaţii care presupune distanţe foarte mari şi o planificare destul de riguroasă a misiunilor”, a mai declarat cdr. Ioan Mischie.

Detaşamentul Carpathian Pumas a preluat misiunea de la partenerii canadieni în 15 octombrie. La nici două săptămâni, militarii români au avut prima misiune medicală. Echipajele a două dintre elicopterele IAR 330 L-RM, unul echipat pentru evacuare medicală şi unul pentru sprijin, au evacuat un militar ONU care intrase în şoc termic în timpul unei misiuni de patrulare. Acesta este doar un exemplu, pentru că intervenţiile echipajului de evacuare medicală sunt cât se poate de diverse, având în vedere că ajută atât personal militar, cât şi civil.

Maiorul Ştefan Vladimir Zahiueste este medic specialist Anestezie terapie intensivă la Spitalul Militar Central, iar acum salvează vieţi în Mali.

„Funcţionez în cadrul echipei MEDEVAC şi efectuăm misiuni specifice de evacuare a militarilor din teatrele de operaţii, în condiţiile în care ni se solicită ajutorul, fiind practic în ture de permanenţă pentru ajutorarea militarilor ONU în principal, care îşi desfăşoară activitatea în teatrul de operaţii Mali. Activitatea funcţionează în cadrul unei medicine operaţionale, respectiv aplicarea medicinei militare în cadrul teatrelor de operaţii, acolo unde se desfăşoară inclusiv incidente militare care implică muniţie de război sau dispozitive explozive, astfel încât ne adresăm unei patologii destul de variate. Misiunile sunt total diferite faţă de ceea ce se întâmplă în România, deoarece mediul este total diferit, este un mediu mult mai ostil”, a spus medicul.

De Ziua Naţională, aviatorii români dislocaţi în Mali vor fi la datorie.

„Dacă aş fi fost acasă aş fi preferat să survolez Arcul de Triumf cu formaţia de elicoptere, la fel ca anul trecut. Am făcut parte din patru parade până acum, aşa că pot spune că a devenit o tradiţie pentru mine. A fi aici, de 1 decembrie, în prima rotaţie a Forţelor Aeriene Române, în Africa, este o mare onoare pentru mine. Mă bucur că pot reprezenta ţara alături de colegii mei din Detaşamentul Carpathian Pumas în cadrul misiunii MINUSMA, sub egida ONU. Când văd drapelul arborat aici simt o datorie şi o motivaţie de a da tot ce este mai bun. Imaginea României depinde de modul în care noi executăm misiunea. Suntem ambasadori ai României pe teritoriul statului african Mali”, a mai spus pilotul Alexandru Ionel Stoica.

Chiar dacă sunt la mii de kilometri distanţă de casă, gândurile militarilor români sunt la cei dragi.

„Din tot sufletul, doresc ţării şi tuturor românilor <La mulţi ani>! Sperăm să avem o misiune cât mai bine dusă la capăt şi dacă ar fi fost să fiu în ţară, mă gândesc cu regret, că sigur aş fi stat alături de familie, alături de copii, alături de soţie, alături de cei dragi, dar, în acelaşi timp cred că acesta este destinul oricărui militar”, a adăugat Ştefan Vladimir Zahiu.

De 1 decembrie, comandantul misiuni ar fi fost şi el, cel mai probabil, la Arcul de Triumf, la paradă, iar apoi ar fi sărbătorit alături de familie. Însă anul acesta, va marca Ziua Naţională în Centrul de Operaţii Tactice.

„Va avea loc o adunare în care vom arbora Drapelul Naţional şi vom marca Ziua Naţională, urmată de prezenţa mea în TOC ( n.r.-Centrul de Operaţii Tactice) pentru monitorizarea misiunilor în desfăşurare şi planificarea celor viitoare”, a spus cdr. Ioan Mischie.

Primul anunţ oficial al autorităţilor române despre misiunea din Mali a fost făcut de către preşedintele Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT din 19 noiembrie 2018.

„În anul 2019, România va participa cu un detaşament de elicoptere militare la misiunea multidimensională integrată ONU de stabilizare din Republica Mali, desfăşurând operaţii de evacuare medicală, transport de trupe şi echipamente şi de asigurare a suportului logistic necesar personalului ONU dislocat în această ţară", anunţa atunci Klaus Iohannis.

Misiunea ONU din Mali a fost stabilită de Consiliul de Securitate al organizaţiei prin rezoluţia 2100, în 25 aprilie 2013, pentru a sprijini procesele politice din acea ţară şi pentru a îndeplini o serie de sarcini legate de securitate. Mai exact, rolul acestei misiuni este de a sprijini autorităţile de tranziţie din Mali pentru a stabiliza ţara, se arată pe site-ul ONU.

S-a ajuns la această situaţie pentru că, în 2012, în Mali a avut loc o lovitură de stat. În urma acesteia, în nordul ţării au fost reluate luptele între rebelii tuarergi şi forţele guvernamentale, iar zona este acum controlată de gruparea Mişcarea Naţională pentru Eliberarea Azawadului. De aici, s-a ajuns la probleme de securitate, acte teroiste şi răpiri.

În acest moment, în cadrul misiunii MINUSMA în Mali sunt disolocaţi aproximativ 13 mii de militari, aproape 2000 de poliţişti şi 1700 de civili, din zeci de state.