Masca, o invitaţie la infracţiuni? Purtarea măştii poate duce la o creştere a „comportamentului antisocial”, avertizează psihologii

Cercetările ştiinţifice o arată: purtarea unei măşti ne face să pierdem anumite inhibiţii, care, în timp normal, ne încurajează să acţionăm corect.

Urmărește

1343 afișări

$Imaginea articolului Masca, o invitaţie la infracţiuni? Purtarea măştii poate duce la o creştere a „comportamentului antisocial”, avertizează psihologii$

Masca, o invitaţie la infracţiuni? Purtarea măştii poate duce la o creştere a „comportamentului antisocial”, avertizează psihologii

La fel ca tulpina H1N1, care a ucis între 50 şi 100 de milioane de oameni în întreaga lume între 1918 şi 1920 în timpul epidemiei de gripă spaniolă, SARS-CoV-2 riscă să ne însoţească in viaţa de zi cu zi pentru o perioadă de timp nedeterminata. Motiv pentru care purtarea unei măşti va deveni un obicei.

Dar un obicei care constă în camuflarea unei bune părţi a feţei sale nu este banal si poate avea mai multe efecte asupra vieţii noastre decât acela de o proteja. Potrivit lui Jesse Bering, cercetător în psihologie evolutivă şi director al centrului de comunicare ştiinţifică de la Universitatea din Otago (Noua Zeelandă), purtarea zilnică a unei măşti ar putea fi însoţită de o creştere a „comportamentului antisocial” - adică tot felul de actiuni care pot trimite oamenii în închisoare.

Bering nu a inventat aceasta idee - ea apare in legătură cu cercetarea ştiinţifică privind dez-individualizarea. Conceptualizat în 1952 de Léon Festinger, Albert Pepitone şi Théodore Newcomb, acest proces are loc atunci când „indivizii nu mai sunt văzuţi sau consideraţi ca atare”. Şi ce se întâmplă când vedem că ochii celorlalţi nu ne mai văd ca indivizi? Pierdem in acelasi timp unele dintre inhibiţii care, în circumstanţe normale, ne încurajează să acţionăm corect. Sau cel puţin să nu facem prea mult rău.

Când sunt comise cu mască, infractiunile devin mai grave

Într-un studiu publicat în 2003 şi care analizează abuzurile făcute de miliţiile din Irlanda de Nord între iulie 1994 şi decembrie 1996, Andrew Silke, cercetător de psihologie criminală afiliat la acea vreme cu Universitatea din Leicester, a observat că, atunci când oamenii erau mascaţi, infractiunile deveneau mai grave. Astfel, autorii lor aveau un risc suplimentar de 8,3% de a provoca răni grave victimelor lor, 18,4% de a vandaliza şi jefui locurile atacului şi 17,7% de a ataca in grup o persoană.

La fel, în 1973, Robert Irving Watson, profesor de psihologie socială la Harvard, a vizitat douăzeci şi patru de culturi împrăştiate în întreaga lume pentru a concluziona că războinicii care îşi ascund faţa înainte de a intra în luptă – chiar si numai prin machiaj – aveau mai multe sanse de a-şi ucide şi tortura adversarii decât cei care se luptă cu fata descoperita.

În 1969, Philip Zimbardo, parintele celebrului şi controversatului „experiment Stanford”, a arătat că este suficient să camufleze o faţă sub cagula pentru ca posesorul ei să fie mai înclinat să vrea să-şi electrocuteze semenii.

Suntem programati să denunţăm fărădelegile semenilor noştri

Dez-individualizarea împinge atât de mult oamenii să facă orice pentru că suntem dispuşi să denunţăm fărădelegile semenilor noştri. Experimentele asupra copiilor foarte mici arată că ascund spontan faptul ca prietenii lor fac lucruri rele, dar niciodată pe cele bune. Dacă în mod evident este posibil ca un copil să vină să semnaleze greseala altuia, este doar pentru că un adult i-a cerut să facă acest lucru. În natura umană denunţarea pozitivă nu există.

Borcanul pentru bacsis într-o cafenea

Conform altor cercetări în psihologia experimentală, este suficient ca oamenii să creadă că sunt observaţi pentru ca sociabilitatea lor să fie exacerbata - şi antisocialitatea lor inhibată. Observatorul nu are nici macar nevoie să aibă un sistem nervos funcţional pentru ca magia să funcţioneze: daca desenam doi ochi mari lângă un borcan pentru bacsis într-o cafenea acesta se va umple mai repede până la sfârşitul zilei decat unul pe care nu e nici un desen.

În timp ce SARS-CoV-2 se pregăteşte, ca şi alţi agenţi patogeni de dinaintea lui, să insoteasca o vreme specia noastră şi să-i modifice comportamentele, purtarea generală a unei măşti va duce oare la un val de dez-individualizare şi, odată cu aceasta, o creştere a crimelor şi a delictelor? Un secol de psihologie socială ne avertizează cu privire la asta. Rămâne doar să sperăm că echilibrul risc / beneficii al acestor noi obiceiuri se bazează mai mult pe profilaxie decât supraaglomerarea închisorilor.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria social

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: infractiuni,; masca,; purtarea masti,; psiholog,; analiza,; cresterea criminalitatii

Citește pe alephnews.ro: PSD, PNL și UDMR își împart ministerele. Cine conduce România?

Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO

Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii

Citește și: Eşti pregătit să-ţi laşi copilul înapoi în colectivitate? Ce garanţii vor părinţii din partea şcolilor şi autorităţilor. VIDEO

Citește și: Cum a arătat Bucureştiul în ultimul weekend din starea de urgenţă. 15 mai, „ziua eliberării”

Citește și:

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.