Judecătorul Rebegea, judecat pentru corupţie,în proces cu UNBR după ce nu a fost primit în avocatură

Judecătorul Dumitru Rebegea de la Secţia penală a Tribunalului Prahova, care în noiembrie 2009 a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie sub acuzaţiile de luare de mită şi favorizarea infractorului, vrea să intre în avocatură fără a susţine examen şi a depus o cerere în acest sens la Baroul Prahova, însă solicitarea i-a fost respinsă.

Decanul Baroului Prahova, avocatul Gitana Volosevici, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că judecătorul Dumitru Rebegea a depus, încă înainte de sfârşitul anului 2010, o cerere „de intrare în profesie” (de avocat – n.r.) fără a da examen. Volosevici a explicat că, înainte de 31 decembrie 2010, în baza legii avocaţilor, orice persoană cu studii juridice putea depune cerere de intrare în profesie fără examen, în anumite condiţii, iar Dumitru Rebegea a făcut acest lucru.

Studiu. Riscurile asociate platformei de jocuri pentru copii Roblox sunt „îngrijorătoare”

Programul supermarketurilor de Paște 2025: Află aici când sunt deschise

Cererea judecătorului deferit justiţiei de DNA a fost analizată în Consiliul Baroului Prahova, care a decis ca solicitarea de intrare în profesie fără examen a lui Dumitru Rebegea să fie respinsă.

„Decizia de respingere a cererii a fost luată ţinând cont de faptul că i se derulează un proces, după cum ştiţi, dar şi că dânsul a fost suspendat din funcţie, dar nu a renunţat la calitatea de judecător. În aceste condiţii, s-a considerat că este şi într-o stare de incompatibilitate. Faptul că are un proces penal în derulare, cu anumite consecinţe şi starea de incompatibilitate constituite motivele respingerii cererii de intrare în profesie fără examen”, a declarat decanul Gitana Volosevici.

Aceasta a arătat că Rebegea poate depune o cere de intrare în profesie, dar că trebuie să susţină un examen pentru a obţine calitatea de avocat.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Prahova, judecătorul Alice Harhoi, a confirmat că Rebegea a fost suspendat din funcţie, dar el este considerat în continuare magistrat al Tribunalului Prahova, până la pronunţarea unei sentinţe definitive în procesul penal în care este trimis în judecată.

În urma deciziei Baroului Prahova, judecătorul Dumitru Rebegea a depus o contestaţie la Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) şi a deschis un proces la secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Ploieşti, solicitând anularea actului administrativ prin care cererea sa de intrare în avocatură fără examen este respinsă.

Primul termen din acest proces a avut loc la Curtea de Apel Ploieşti în 22 iunie, când cauza a fost amânată pentru ca pârâţii, Baroul Prahova şi UNBR, să depună documentaţia, iar reclamantul să ia act de întâmpinări, se arată pe portalul instanţelor de judecată din România.

Conform aceleiaşi surse, următorul termen din acest proces a fost stabilit pentru data de 19 iulie.

Dumitru Rebegea, judecător la Tribunalul Prahova, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 27 noiembrie 2009, pentru luare de mită şi favorizarea infractorului, el fiind arestat preventiv în 5 noiembrie 2009.

În 12 noiembrie 2009, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis suspendarea din magistratură a judecătorului Dumitru Rebegea.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată, în stare de libertate, Viorica Pilică, avocat în Baroul Prahova, pentru luare de mită şi complicitate la favorizarea infractorului, Irina şi Zamfir Sandu, pentru dare de mită şi Eugen Martin, pentru dare de mită.

Potrivit rechizitoriului, Dumitru Rebegea, în calitate de judecător la Tribunalul Prahova, a pretins, prin intermediul Vioricăi Pilică, suma de 25.000 de euro şi a acceptat promisiunea oferirii sumei de 3.000 de euro, de la Irina şi Zamfir Sandu, pentru a înlesni punerea în libertate a lui Zamfir Sandu, zis „Austrianu”, unul dintre capii lumii interlope din Ploieşti, cercetat în stare de arest preventiv. Din banii pretinşi, în perioada iulie – octombrie 2009, judecătorul a primit, prin intermediul complicei, suma totală de 21.000 euro, în două tranşe.

De asemenea, în octombrie 2009, Dumitru Rebegea Dumitru a pretins, prin intermediul Vioricăi Pilică, suma de 20.000 euro de la Eugen Martin, iar în cursul aceleiaşi luni a primit suma de 9.000 euro, pentru punerea în libertate a altui inculpat arestat preventiv.

Ambele persoane arestate au fost puse în libertate de către judecătorul Rebegea.

Judecătorul Dumitru Rebegea l-a pus în libertate şi pe liderul grupării „Ghenosu”, Florin Pârjol. Pentru eliberarea lui Florin Pârjol judecătorul i-a cerut avocatei acestuia, Viorica Pilică, 20.000 de euro, arătau magistraţii Curţii de Apel Bucureşti în motivarea deciziei de arestare preventivă a lui Dumitru Rebegea.

Judecătorul Rebegea i-ar fi spus avocatei când să depună la instanţă cererea de constatare a încetării măsurii arestării preventive. De asemenea, i-a spus ca Florin Pârjol să refuze avocaţii din oficiu şi să fie asistat doar de apărători aleşi, iar aceştia din urmă să nu se prezinte la termenul de judecată.

Ulterior, în cazul lui Florin Pârjol, Rebegea a amânat judecarea unei cereri de constatare a încetării de drept a măsurii arestării preventive peste o zi de când expira mandatul de arestare preventivă. Motivul amânării a fost acela că „Ghenosu” a dorit să fie asistat de avocaţii săi, şi nu de un avocat din oficiu.

Rebegea susţinea, în noiembrie 2009, la instanţa supremă, care judeca recursul său la decizia de arestare preventivă, că Florin Pârjol a fost pus în libertate dintr-o eroare de Curtea de Apel Piteşti, care nu a dispus menţinerea măsurii preventive atunci când a casat soluţia sa.

Instanţa supremă a decis, în 9 decembrie 2010, punerea în libertate a lui Dumitru Rebegea.