Medic: Patru români mor în fiecare ORĂ din cauza atacurilor vasculare cerebrale. România, cea mai mare mortalitate din Europa | FOTO

“România are cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa! 4 români mor în fiecare oră din cauza AVC”, a declarat profesorul universitar doctor Gheorghe Iana la conferinţa organizată de Societatea de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională din Romania (SNRIR) pe tema managementului multidisciplinar al infarctului cerebral.

Doctorul a explicat că în ultimele 9 luni s-au reaşezat bazele programului naţional prin crearea programului de atestare complementară a medicilor radiologi intervenţionişti şi au fost certificaţi 25 de specialişti în neuroradiologie intervenţională astfel că până în anul 2020 vor există 4 centre de intervenţie capabile să funcţioneze 24 de ore din 24. Specialistul a mai spus că urmează să fie acreditate 3 centre de pregătire pentru radiologii intervenţionişti care vor asigura personalul medical necesar derulării în bune condiţii al AP AVC.

“Avem nevoie de finanţare! În România, accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă a două cauza de mortalitate - 21,64% şi dizabilitate - 11,34% cu un cost anual pentru statul român de aproximativ 657 milioane euro, dintre care 89% sunt costuri indirecte generate de susţinerea pacienţilor care după un AVC rămân cu sechele grave. Costul pentru tratarea unui pacient sunt între 5000 şi 10.000 de euro, costurile pentru susţinerea ulterioară a pacienţilor care rămân cu sechele sunt imense. Pentru susţinerea financiară a 1000 de pacienţi rămaşi cu sechele majore după un episod AVC pentru că nu au avut acces la tratamentul adecvat, statul va cheltui în următorii 10 ani aproximativ 100 milioane de euro, iar costurile cu tratarea acestor 1.000 de oameni ar reprezenta aproximativ 15 milioane de euro, a adăugat prof. univ. dr. Gheorghe Iana.

Cheltuielile directe şi indirecte ajung, potrivit medicului, să reprezinte aproximativ 0,4% din PIB, cele mai noi statistici arătând că 20% dintre pacienţii cu AVC mor în primele 30 de zile, iar 30% dintre ei rămân imobilizaţi la pat.

"Incidenţa directă şi indirectă a AVC ajunge la aproximativ 300.000 de bolnavi şi aparţinători. Costurile pentru statul român afectează serios PIB-ul, ajungând pînă la 0,4% anual. Crearea infrastructurii în care pacientul să fie tratat şi recuperat corect ar putea genera în următorii ani o reducere a acestor cheltuieli până la 670 milioane de euro anual. Este evidentă necesitatea finanţării dezvoltării acestor centre multidisciplinare care vor fi o garanţie pentru creşterea ratei de supravieţuire şi recuperare pentru pacienţii afectaţi de AVC", a declarat, pentru MEDIAFAX, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

Societatea de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională din Romania (SNRIR) propune că în Bucureşti să se creeze 5 centre care să asigure prin rotaţie garda permanentă pentru acoperirea urgenţelor, iar centrele de la Târgu Mureş, Suceava şi Timişoara să acopere momentan restul ţării. În următorii ani, vor fi necesare cel puţin încă 4 centre, distribuite în funcţie de distribuţia populaţiei la nivel naţional.

“Recunoaşterea acestei specialităţi a venit foarte târziu, deşi documentaţia a fost depusă cu mult timp în urmă. Cei 25 de medici pe care îi avem astăzi nu sunt mulţi, dar trebuie să ştim că anul trecut am pornit de la foarte puţin. Urmează să devină funcţionale aceste 4 centre de trombectomie mecanică, a început cel din Târgu Mureş, urmează Suceava, se va implementa softul RAPID, iar anul viitor vom up-grada programele naţionale existente şi vom introduce şi alte programe noi de sănătate”, a explicat ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, felul în care îşi propune ministerul să dezvolte această specialitate şi cum urmează să fie implementată la nivel naţional.

“În condiţiile în care fereastra de intervenţie pentru pacientul cu AVC este de maxim 6 ore, necesitatea distribuirii corecte a centrelor de intervenţie la nivel naţional este foarte importantă”, a explicat profesorul doctor Tudor Jovin, preşedintele departamentului de neurologie a Universităţii Cooper din New Jersey.

“Dacă factorii decizionali respectă ce au promis, vom ajunge să intervenim în 1% dintre cazurile de pacienţi cu AVC, faţă de 10% rată de intervenţie în Europa în acest moment”, a adăugat profesorul universitar doctor Gheorghe Iana.

“Pînă în 2018, România nu a avut un registru naţional al persoanelor afectate de accidente vasculare cerebrale tratate endovascular, motiv din care statistică privind AVC, tipologiile intervenţiilor medicale şi evoluţia pacienţilor nu pot fi studiate”, a completat preşedintele SNRIR, prof. univ. dr. Gheorghe Iana.

“Pentru aproximativ 3 milioane de oameni, locuitorii a 8 judeţe, centrul de excelenţă de la Târgu Mureş va da posibilitatea de a beneficia, în mod direct, de o terapie de înaltă performanţă, de top şi, totodată, va oferi accesul la o echipă medicală pregatită pentru a gestiona situaţiile de urgenţă în cazul accidentului vascular cerebral (AVC) acut”, a explicat doctorul. Lucian Mărginean, medic primar, coordonator al Compartimentului Radiologie Intervenţională din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş.

Anul viitor la Târgu Mureş se va deschide unul dintre cele mai moderne centre de training pentru medicii specializaţi în neuroradiologie intervenţională care va pregăti specialişti din România şi ţările din zona de est a Europei. Următorul centru de excelenţă se va deschide la Bucureşti, la SUUB.

În 2018, sistemul de sănătate din România dispunea doar de 5 specialişti care puteau interveni endovascular în cazuri de AVC după cele mai noi protocoale internaţionale, potrivit sursei citate. Pregătirea şi acreditarea după curricula internaţională a unui medic specialist durează cel puţin 6 luni.

“Pînă în 2020, acest parteneriat academic cu Medtronic, ESMINT şi Universităţile de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş şi Bucureşti va genera noi specialişti. Aceştia vor fi pregătiţi teoretic de către profesori de la universităţile din Hamburg şi Budapesta şi practic în Spitalul de Urgenţă din Târgu Mureş, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Universitar Elias”, a precizat Gheorghe Iana.

Marţi la Palatul Parlamentului, Societatea de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională din România (SNRIR) a organizat o conferinţă pe tema managementului multidisciplinar al infarctului cerebral, subliniind impactul economic şi social al certificării doctorilor de radiologie intervenţională care ar putea duce la scăderea cu 10% a deceselor cauzate de AVC în următoarele 18 luni şi un impact negativ în costurile sociale în următorii 3 ani în condiţiile în care finanţarea pentru AVC va fi în conformitate cu numărul pacienţilor.

Arafat: Ne confruntăm cu refuzul pacienţilor de către spitalele regionale

Raed Arafat a declarat că unul din cele mai dificile misiuni cu care angajaţii Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă se confruntă este refuzul pacienţilor de către anumite spitale regionale, iar această problemă trebuie soluţionată urgent.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat a precizat, marţi, că o problemă majoră care trebuie remediată urgent şi cu care DSU se confruntă este refuzul pacienţilor de către anumite spitale regionale.

„Unul din cele mai dificile lucruri cu care ne confruntăm este refuzul pacienţilor de către spitale regionale. Este una din problemele majore şi una din problemele care trebuie să fie rezolvate urgent, pentru că orice medic de gardă, simplu, poate să spună „nu primesc un bolnav”, când el este ultima şansă a bolnavului şi pentru acest lucru trebui găsită soluţie. Nu numai la Bucureşti, vedem acest lucru la Cluj, vedem la Târgu Mureş, vedem acest lucru şi în alte centre”, a spus Arafat.

Potrivit aceleiaşi surse, în anumite cazuri, în aceste centre deciziile sunt luate „peste capul medicilor”, astfel încât bolnavii să fie transferaţi pentru tratament.

„Încă nu am greşit făcând acest lucru până în ziua de azi. (...) Hematom epidural într-un spital fără chirurg şi în tot Bucureştiul toate Spitalele de Urgenţă spun că nu îl primesc pentru că nu au locuri, dar prima dată trebuie cineva să-i evacueze hematomul. Şi bolnavul stă la 80 de km de Bucureşti şi medicii de la UPU dau telefoane de la unul la altul ca să fie primit bolnavul de către cineva”, informează Raed Arafat.

Şeful DSU a amintit şi un Ordin de ministru „care nu prea se aplică”.

„Zice din 2006 că „lipsa locurilor nu permite refuzul bolnavului dacă acolo este şansa lui de a fi salvată viaţa. Acest lucru trebuie să fie din ce în ce mai mult impus, pentru că altfel ne trezim că spitalele care nu sunt pregătite rămân cu bolnavii acolo şi nu pot să le transfere pentru că nimeni nu vrea să le primească”, a explicat Arafat.

Conform sursei citate, o posibilă problemă care ar putea apărea în viitor în cazul pacienţilor cu AVC este primirea bolnavilor de la spitalele mai mici către spitalele judeţene, „pentru că AVC-urile sunt multe, sau chiar transferul bolnavilor de la un centru la altul pe ideea că nu sunt locuri în Terapie Intensivă sau că nu avem loc pentru bolnavi şi să ne trezim că suferim de aceeaşi problemă”.

Raed Arafat a menţionat faptul că în vederea managerierii cât mai eficiente a resurselor, la nivel naţional toate dispeceratele sunt comune şi în câteva cazuri, precum cel al Capitalei, chiar mai complexe de atât. „La Bucureşti unde am reuşit în final să punem ambulanţa, cu pomierii şi SMURD-ul şi cu 112 în aceeaşi încăpere într-un dispecerat ultra-modern”, spune şeful DSU.

Nu este suficient ca dispeceratele „să stea împreună”, fiind important şi ca gestionarea resurselor trebuie să fie realizată în comun.

„Asta înseamnă că la telefon trebuie să avem oameni pregătiţi să recunoască semnele şi să ştie să pună întrebările corecte, ca să-şi poată da seama dacă acolo vorbim de un caz care trebuie să fie considerat cod roşu de intervenţie”, a spus şeful DSU.

Arafat a declarat că în acest moment AVC-urile nu sunt considerate cazuri de „cod roşu”, decât dacă sunt în comă, şi că acest lucru trebuie remediat, ele trebuind să fie transformate în urgenţe de „cod roşu” chiar dacă nu sunt în comă.

„Pentru că este vorba de timp, ca la infarct. Acest lucru va trebui să lucreze mult pe mentalitatea unora, pentru că din păcate există această reacţie tardivă la AVC-uri”, a precizat acesta.