Medic: Punerea unui diagnostic de transsexualitate este foarte greoaie

"Punerea unui diagnostic este foarte greoaie. Pacienţii au un intelect foarte bine înzestrat, dar au o marotă, şi anume îşi contestă sexul, se consideră o aberaţie a naturii şi, chiar dacă sunt înzestraţi ca bărbaţi, se consideră femei şi invers", a spus profesorul Constantin Dumitrache.

El a precizat că transsexualitatea înseamnă o problemă apărută la sexualizarea neurocomportamentală, care îl face pe individul respectiv să îşi conteste sexul. De obicei aceştia nu apelează la homosexualitate, "ci se luptă până înnebunesc să-şi ducă la capăt dorinţa provocată de această tulburare, respectiv de a-şi schimba sexul".

"Transsexualul va căuta permanent să se prezinte societăţii de sexul pe care el se crede. A nu fi confundaţi cu travestiţii, cărora le place numai să se îmbrace în hainele sexului opus şi nimic altceva", a mai spus Dumitrache.

Potrivit profesorului, endocrinologul caută baza sexualizării individului respectiv pentru a vedea dacă aceasta corespunde normalităţii. "Endocrinologul face inventarul oricărei tulburări în plus sau în minus a procesului de sexualizare şi pune diagnosticul, dar acest diagnostic trebuie confirmat şi întărit de părerea psihiatrului şi a psihologului, să vadă dacă bolnavii gândesc în acest sens şi nu cumva au luat o plasă", a precizat profesorul Dumitrache.

După ce a fost pus diagnosticul medical, pacientul începe "lupta cea mare cu justiţia", la indicaţia doctorilor celor două compartimente, pentru dreptul de a schimba sexul. Abia după obţinerea deciziei judecătoreşti de schimbare de sex pot începe pregătirile pentru intervenţia chirurgicală, a explicat profesorul endocrinolog de la Spitalul "C.I. Parhon" din Capitală.

Profesorul Dumitrache a precizat că astfel de cazuri sunt rare, probabil unul la un milion. "Ce se poate face? Din păcate, tot ceea ce se poate face este o parodie. Dintr-un bărbat faci femeie, este exclus întreg aparatul masculin, apoi faci vaccin artificial care poate fi funcţional şi poate imita rolul de femeie. Nici gând de sarcină, menstre sau alte lucruri. Unei femei care vrea să devină bărbat îi sunt scoşi sânii, uterul şi se încearcă o plastie de penis. Acesta nu are conexiunile respective şi este o parodie de contact sexual. Mai mult, după intervenţia chirurgicală va urma un tratament hormonal, în funcţie de sexul pe care şi l-a ales", a mai spus profesorul Dumitrache.

Şase operaţii de schimbare de sex au fost făcute în România, o astfel de intervenţie este decontată de CNAS pe caz rezolvat, fiind considerată boală psihică de neconcordanţă între percepţia eului şi statutul real al persoanei, care se tratează chirurgical, a spus profesorul Ioan Lascăr.

Profesorul Ioan Lascăr, şeful Clinicii de chirurgie plastică şi reconstructivă a Spitalului de Urgenţă Floreasca, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX că operaţia de schimbare de sex în ţările din Uniunea Europeană ar putea costa aproximativ 20.000 de euro.

Prima operaţie de schimbare de sex în România a fost realizată în 1995, de către profesorul Ioan Lascăr, atunci fiind vorba despre un bărbat care a dorit să devină femeie. Ulterior, profesorul Ioan lascăr a realizat alte patru operaţii de schimbare de sex, respectiv alţi doi bărbaţi care au dorit să fie femei şi două femei care au vrut să devină bărbaţi.

Ultima operaţie de schimbare de sex din cele şase este cea realizată de o echipă de la Spitalul de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri din Capitală, condusă de medicul Cristian Niţescu.

În cazul femeii care a dorit să devină bărbat şi a fost operată la Spitalul de Chirurgie Plastică, intervenţia a început în urmă cu şase luni, miercuri a fost a doua etapă, operaţia de schimbare de sex urmând să se finalizeze peste un an.

Medicul Cristian Niţescu a spus că pacientul avea de mult "o comportare bărbătească" şi de aproape cinci ani a început demersurile pentru schimbarea de sex. Înainte de a fi operat, pacientul a fost investigat pentru a se stabili dacă este într-adevăr transsexual.

"Transsexualismul este o stare de boală catalogată iniţial ca afecţiune psihică, evaluările ulterioare relevând însă că este o stare de boală, dar nu psihică, în care singurul tratament posibil este cel chirurgical. Din punct de vedere anatomic, femeia avea creier de bărbat, gândea ca un bărbat", a mai spus Niţescu.