Medici, despre proiectul privind veniturile: "beneficii greu de atins" sau "ar rezolva situaţia"

Europarlamentarul liberal Cristian Buşoi şi-a exprimat rezervele faţă de iniţiativa legislativă.

"Vă spun foarte răspicat că am câteva rezerve foarte clare legate de această iniţiativă. Susţin întru totul asociaţiile şi organizaţiile de pacienţi care sunt foarte îngrijorate că o aplicare haotică, în stil românesc, a unui principiu care merită discutat ar putea să oblige cei mai mulţi pacienţi din România să scoată bani din buzunar pentru toate tratamentele şi prestaţiile medicale de care vor avea nevoie. Ei sunt deja plătitori de asigurări de sănătate. Avem 8,5 milioane de plătitori de asigurări de sănătate. Şi vreo 3 milioane cu plata din alte surse", a spus Buşoi, la Health Forum, vineri, în Bucureşti.

El a spus că este deschis la dialog, dar crede că ar trebui să fie stabilite nişte criterii foarte clare pentru când şi cine ar putea să dea coplată din partea pacientului pentru anumite servicii medicale.

"Altfel, ne-am putea trezi practic că în orele de program s-ar consulta doar câţiva pacienţi, eventual cazurile sociale sau cei pe care îi preferă în mod subiectiv un anume medic, urmând ca toţi ceilalţi pacienţi care şi-ar putea permite, între ghilimele, să fie programaţi şi obligaţi să plătească. Nu cred că aceasta este soluţia. Cred cu sinceritate, de exemplu, că pentru acele plăţi care sunt făcute de pacienţi şi care nu sunt în niciun caz cerute în mod expres de către medic, pentru că asta în fi infracţiune, ar putea fi gândite soluţii, şi financiare, şi fiscale, pentru a putea fi plăţi legale", a mai spus Buşoi.

La rândul lui, vicepreşedintele Colegiului Medicilor din România Mircea Cinteză a spus că acest proiect trebuie discutat.

"Este un principiu care trebuie să fie discutat, dar aplicarea lui în România, în condiţiile în care medicul a lucrat în afara programului cu unii bolnavi şi a primi în timpul programului alţi bolnavi, se va face cu foarte multă greutate. Eu cred că dificultăţile de aplicare vor fi atât de mari încât beneficiile vor fi cu greu atinse", a spus Cinteză.

Managerul Institutului Clinic Fundeni, Carmen Orban, a spus că acest proiect poate fi un beneficiu pentru sistem.

"Eu cred că, cu puţină atenţie, acest lucru poate fi un beneficiu foarte mare pentru sistemul medical românesc, dar, atenţie, trebuie să avem grijă la ce înseamnă rămânerea medicului curant peste programul de lucru pentru că este bine ştiut în România că 80 - 90% din personalul medical, sau poate exagerez eu fiind din tagma lor lucrează mult peste programul de lucru, marea parte a medicilor lucrează mult peste program din dorinţa de a rezolva toţi pacienţii. Aceste proiect este o ideea bună, este un proiect extraordinar, numai că normele de aplicare trebuie stabilite foarte clar. Pacientul are dreptul să meargă la cine vrea. Poate fi un proiect bun şi-ar rezolva situaţia actuală", a mai spus Carmen Orban.

Senatul a aprobat, marţi, propunerea legislativă privind realizarea unor venituri suplimentare de către unităţile medicale publice. Proiectul de lege a fost adoptat cu amendamentele Comisiei de sănătate publică.

Proiectul de lege prevede prestarea serviciilor medicale la cererea pacientului, în regim privat, în spitalele publice numai în afara orelor de program ale personalului solicitat şi în afara orelor de gardă, fără a afecta activitatea de bază a spitalului.

Serviciile medicale prevăzute de proiect pot fi asigurate numai de personalul medical cu contract de muncă din spitalul public respectiv, cu excepţia cazurilor în care, la cererea şefului de secţie din spital, cu acordul directorului medical şi cu avizul favorabil al managerului, sunt solicitaţi alţi medici din sistemul public sau privat. De asemenea, aceste servicii medicale pot fi acordate numai în limita specialităţilor medico-chirurgicale pentru care spitalul în cauză este avizat, clasificat şi acreditat.

Prestarea serviciilor medicale la cererea pacienţilor, în regim privat, este facturată şi include următoarele cheltuieli: remuneraţia personalului medical implicat direct în prestarea serviciului solicitat, amortizarea aparaturii şi echipamentelor, cazarea, consultaţii, investigaţii şi analize medicale, materiale sanitare, dispozitive medicale, medicamente, hrană, utilităţile, eliminarea şi neutralizarea deşeurilor, documentarea fizică şi informatică, întocmirea şi arhivarea documentelor etc.

Serviciile şi actele medicale efectuate la cererea pacientului în spitalele publice pot fi decontate prin intermediul unei poliţe de asigurare complementare, încheiată de pacient cu un asigurător.

Senatul este prima cameră sesizată, proiectul urmând să fie transmis Camerei Deputaţilor, care este for decizional.