Medici: Starea de vigilenţă privind Ebola rămâne. Reţeaua de tratare a eventualelor cazuri a fost extinsă

"Starea de vigilenţă rămâne, avem toate circuitele puse la punct. Ca atare, dacă Doamne fereşte apare ceva, în orice minut ştim ce avem de făcut şi tot personalul este instruit în acest sens, inclusiv privind măsurile de izolare. Este o arie dedicată acestor pacienţi, cu circuite separate", a spus managerul Institutului "Matei-Balş" din Bucureşti, dr. Adrian Streinu-Cercel.

În acelaşi context, dr. Alexandru Rafila, consilier al ministrului Sănătăţii, a anunţat că au fost revizuite porocedurile transmise către direcţiile de sănătate publică, ministerele cu reţele sanitare proprii şi Poliţia de Frontieră.

"Persoanele care se întorc în România şi vin din ţări care ar putea să constituie sau chiar constituie surse ale acestei infecţii vor fi informate în scurt timp prin materiale tipărite la intrarea în ţară şi vor fi îndrumate, dacă este necesar, către sistemul medical. Tratamentul acestor pacienţi se va face exclusiv în spitale de boli infecţioase", a mai spus Rafila.

Tot consilierul ministrului Sănătăţii a spus că autorităţile analizează şi posibilitatea furnizării unor echipamente de protecţie suplimentare. "De fapt, ISU (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă - n.r.) se ocupă de acest lucru, în legătură cu transportul sau transferul pacienţilor sau suspecţilor de boală", a spus Rafila.

Toate aceste precizări au fost făcute după ce un bărbat de 51 de ani din Ploieşti, reîntors în ţară din Nigeria, a fost suspectat iniţial de infectare cu virusul Ebola.

Suspiciunea a fost infirmată, iar dr. Adrian Streinu-Cercel a precizat că bărbatul are malarie.

Pacientul a fost adus duminică de la Ploieşti la Institutul "Matei-Balş", de unde, după ce i s-a pus diagnosticul, a fost transferat la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "Victor Babeş.

"Malaria este transmisă de ţânţarul anofel, de aceea nu se impune nici menţinerea în izolare a familiei şi nici trimiterea probelor spre analiză la Laboratorul din oraşul german Hamburg", a precizat Streinu-Cercel.

Potrivit managerului de la "Matei-Balş", România are anual, în medie, 30 de cazuri de malarie, toate "din import". "Pacienţii trebuie să ia tratament profilactic", a adăugat dr. Streinu-Cercel.

Pe de altă parte, legat de faptul că bărbatul din Ploieşti a fost la mare înainte de apariţia simptomelor ce l-au făcut suspect de Ebola, dr. Alexandru Rafila a subliniat că virusul nu rezistă în mediul extern, astfel că, în eventualitatea că ploieşteanul ar fi fost infectat, nu era vreun pericol pentru cei care ar fi intrat în apă după el.

"Virusul Ebola nu rezistă în mediul extern. Se inactivează la expunerea la soare şi la uscăciune în 15-20 de minute. Nnu se transmite prin îmbăiere în apa de mare", a subliniat Rafila, care a precizat că Ebola nu se transmite în perioada de incubaţie.

Citeşte şi: Suspect de Ebola în România, adus din Ploieşti la "Matei Balş". Bărbatul a lucrat ca inginer în capitala Nigeriei. Streinu-Cercel: Posibilitatea infectării cu Ebola a pacientului se INFIRMĂ "spre 99 la sută"

Citeşte şi: MAE: Monitorizăm evoluţiile din Africa privind Ebola. Nu au fost informaţii privind români afectaţi

Citeşte şi: Date privind bărbatul suspect de Ebola: Posibilitatea să fie virusul este extraordinar de mică. Diagnosticul clinic este de malarie