Medicii au opinii diferite privind taxa pe fast food, unii susţin că mai utilă este educaţia

Întrebaţi care este opinia lor cu privire la cea de a doua tentativă a Ministerului Sănătăţii de introducere a taxei pe fast food, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune, prof. dr. Maria Dorobanţu, şi preşedintele Societăţii de Medicină Internă, prof. dr. Ioan Bruckner, au avut puncte de vedere diferite.

"Susţin, din punct de vedere medical, ca fiind un lucru foarte util reducerea accesului atât de mare la alimente nesănătoase. Este o măsură bună", a declarat prof. dr. Maria Dorobanţu.

În opinia profesorului Ioan Bruckner. educaţia pentru sănătate ar fi o măsură mai bună şi mai utilă decât cea represivă.

"La TV sunt mereu reclame la alimente nesănătoase. Tendinţa spre o măsură represivă este parţial utilă. În schimb, educaţia pentru sănătate este sigur o măsură foarte utilă. Ar fi foarte, foarte improtant să ne axăm pe măsuri educative. Educaţia este foarte importantă", a subliniat profesorul Bruckner.

Ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi, a anunţat, joi, că prin noua lege a sănătăţii ar putea fi introdusă taxa pe fast food şi pe berea cu alcool, întrucât este vorba de o alimentaţie nesănătoasă care creşte morbiditatea pe anumite boli şi, respectiv, de un produs alcoolic.

Vasile Cepoi a precizat însă că este vorba despre proiectul legii sănătăţii, aflat în curs de elaborare, iar aprobarea acestei propuneri este o decizie politică.

"Există o morbiditate crescută pe anumite boli cauzate de alimentaţia nesănătoasă şi ar fi firesc ca aceste produse să fie suprataxate pentru a reduce consumul lor. De asemenea, berea este produs alcoolic şi, aşa cum celelalte produse alcoolice sunt suprataxate (taxa pe viciu), e firesc ca şi berea cu alcool să intre în această categorie", a mai spus ministrul Sănătăţii.

Ideea introducerii taxei pe fast food a apărut pentru prima dată în februarie 2010. Atunci Ministrul Sănătăţii vorbea despre intenţia de a introduce această taxă care ar fi putut să aducă mai mulţi bani în sistem.

După mai multe dezbateri contradictorii, intruducerea taxei pe fast food a fost amânată, pe motiv că este foarte greu de implementat.

Ministrul Sănătăţii din acea perioadă, Cseke Attila, declara în aprilie 2011 că Ministerul Sănătăţii nu a avut un proiect în acest sens, ideea privind taxa pe fast food apărând într-o conferinţă de presă, ca soluţie la creşterea sumelor la bugetul de stat.

Ministerul Sănătăţii intenţiona atunci să introducă taxa pe fast food pentru susţinerea programelor naţionale de sănătate.

Secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel spunea atunci că lista produselor alimentare nerecomandate ce ar putea fi taxate ar putea include produsele cu o cantitate foarte mare de grăsimi, dulciurile hiperconcentrate şi băuturile carbogazoase, fiind exceptate lactatele, carnea, pizza, shaorma şi apa minerală.

Patronatele atenţionau însă că introducerea taxei pe fast food ar putea duce la creşterea preţului alimentelor în medie cu peste 20 la sută, dar şi la disponibilizarea a 36.000 de salariaţi, respectiv 20 la sută din personalul din industria alimentară.