Medicii de familie cer program naţional de vaccinare a populaţiei expuse riscului de îmbolnăvire cu difterie

SNMF trage un semnal de alarmă în ce priveşte ameninţarea epidemiologică de la graniţa de Nord a ţării, unde au fost anunţate cazuri de difterie.

„Măsurile luate de Ministerul Sănătăţii (MS) până în acest moment sunt bune, necesare însă trebuie completate. Medicii de familie au primit alerte epidemiologice de la direcţiile judeţene de sănătate publică şi MS a dispus achiziţionarea de stocuri de ser vaccinal împotriva difteriei”, se arată într-un comunicat transmis joi de SNMF.

SNMF solicită lansarea de urgenţă a unui program naţional pentru vaccinarea populaţiei adulte expuse riscului de îmbolnăvire, care să cuprindă măsuri de susţinere/compensare a costurilor pentru vaccin şi campanii de informare şi conştientizare a populaţiei.

„Medicii de familie din România îşi arată disponibilitatea de a se implica cu seriozitate în campania de prevenire a apariţei şi răspândirii difteriei. De altfel noi, medicii din prima linie, am început deja să informăm populaţia şi să recomandăm măsuri de prevenţie”, declară dr. Dina Mergeani, preşedinte SNMF.

Potrivit medicilor de familie, unul dintre argumentele pentru programul naţional este acela că difteria este o boală prevenibilă prin vaccinare pentru care, în România, se face imunizare din 1960.

„Ultimul vaccin din Programul Naţional de Vaccinare care conţine anatoxina difterică se administrează la 14 ani iar perioada de protecţie în faţa bolii este de 10 ani în medie. În lipsa administrării unui rapel la toţi adulţii de peste 24 de ani se creează condiţiile apariţiei unei populaţii receptive, expuse riscului de îmbolnăvire”, spune SNMD.

Aceştia adaugă că din cauza fenomenului de „reticenţă la vaccinare” înregistrat în ultimul deceniu, există un procent important de copii şi tineri care au vârsta până în 24 de ani fără schemă completă şi protecţie optimă pentru că părinţii nu au respectat programul naţional de imunizare.

Potrivit SNMF, în România se foloseşte un vaccin care se utilizează în toată Europa şi care poate fi administrat şi adulţilor. Vaccinul asigură protecţie în acelaşi timp şi faţă de tetanos (boală cu evoluţie extrem de gravă chiar şi cu tratament specific) şi faţă de tusea convulsivă (din ce in ce mai des întâlnită la nivel global).

Medicii spun că un alt argument pentru programul naţional este acela că în statele civilizate, vaccinarea împotriva difteriei se face periodic, şi după vârsta copilăriei, prin programe naţionale.

„Este evident că doar printr-un efort naţional putem face faţă unei ameninţări atât de mari precum o epidemie de difterie. Noi, medicii de familie, avem un rol foarte important în depistarea bolii însă prevenţia, în care deja suntem direct implicaţi, poate fi făcută doar prin deciziile şi implicarea autorităţilor, cu costurile de rigoare. O investiţie în prevenţia primară, mai ales când ameninţarea a devenit evidentă, este o iniţiativă obligatorie”, arată SNMF.

În Ucraina, la graniţa cu România, s-au confirmat cazuri de difterie. Boala e extrem de contagioasă, dar a fost eradicată în România în 1980.

Ministerul Sănătăţii a transmis prin Institutul Naţional de Sănătate Publică faptul că a dispus, încă din 1 noiembrie 2019, direcţiilor de sănătate publică din judeţele Botoşani, Maramureş, Satu Mare, Suceava şi Tulcea intensificarea activităţilor de supraveghere a difteriei, ca urmare a comunicărilor identificate privind evoluţia unor cazuri de îmbolnăvire prin difterie în Ucraina.

De asemenea, Ministerul Sănătăţii a cerut INSP să distribuie, prin direcţiile de sănătate publică, tuturor medicilor de familie şi unităţilor sanitare din judeţe, definiţia de caz pentru difterie, precum şi obligaţia de a informa imediat telefonic asupra cazurilor suspecte la DSP judeţean, care va raporta cazul la INSP-CNSCBT şi va demara ancheta epidemiologică.