Medicii de familie şi asistenţii care fac gărzi în centrele de permanenţă vor avea venituri mai mari

Potrivit Ministerului Sănătăţii, în 1 iunie, a fost publicat Ordinul pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă.

Noile norme prevăd măsuri care duc la suplimentarea veniturilor medicilor de familie şi ale asistenţilor medicali care efectuează gărzi în centrele de permanenţă.

Astfel, un medic de familie va primi un tarif orar de 12, 8 lei/oră indiferent de gradul profesional, faţă de 10 lei /oră aşa cum era prevăzut în prezent, tarif din care medicul era obligat să plătească şi utilităţile centrului.

În cazul asistenţilor medicali, tariful acestora se va calcula în funcţie de salariul negociat indiferent dacă aceştia se află în contract cu casele de asigurări sau sunt angajaţi numai în serviciul de gardă, dar nu mai mic de 8 lei/oră.

Ca o noutate, în cazul centrelor de permanenţă care sunt organizate în cabinetele medicilor de familie, aceştia primesc, în plus, încă 6,4 lei /oră.

De asemenea, s-a prevăzut obligaţia autorităţiilor locale de a se implica în susţinerea acestor unităţi, deoarece comunitatea locală este beneficiara directă a serviciilor efectuate de astfel de unităţi.

"Dorim extinderea reţelei centrelor de permanenţă, în special în zonele rurale. Am urmărit, de asemenea, creşterea veniturilor pentru medicii de familie şi asistenţii medicali care acceptă să efectueze linii de gardă în aceste centre", a declarat ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, citat în comunicat.

Totodată, în premieră a fost publicată lista cu serviciile cuprinzând urgenţele medico-chirurgicale (cod verde) pentru care se pot acorda consultaţii de urgenţă, de către medicii de familie, în cadrul centrelor de permanenţă sau la domiciliul pacienţilor.

Conform actului normativ, pentru a nu încărca programul medicilor de familie care acceptă să facă gărzi în centrele de permanenţă, s-a prevăzut înfiinţarea centrelor de către un grup de şapte medici, faţă de cinci medici cât era stipulat în prezent.

În situaţia în care nu se poate respecta condiţia de a se constitui un grup de şapte medici pentru asigurarea serviciului în regim de gardă în centrele de permanenţă, se pot înfiinţa şi centre de permanenţă cu cinci sau şase medici de familie dacă aceştia pot asigura funcţionalitatea centrului de permanenţă şi sunt de acord să funcţioneze în această formulă.

În situaţia în care se doreşte înfiinţarea unui centru de permanenţă dar numărul medicilor din zonă este mai mic decât numărul minim de cinci, atunci pot fi cooptaţi medici de familie care nu sunt titulari de cabinet sau medici rezidenţi în medicina de familie în anul III de pregătire pentru a constitui echipele de gardă necesare funcţionării centrului de permanenţă.

Decizia de înfiinţare a centrului de permanenţă se autorizează de către directorul executiv al direcţiei de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.

În situaţia în care centrul de permanenţă are la dispoziţie o autospecială de consultaţii la domiciliu, activitatea medicilor de familie în afara acestui centru este coordonată de catre dispeceratul medical de urgenţă, astfel, în situaţia în care pacientul sau aparţinătorii acestuia se adresează dispeceratului medical de urgenţă prin numărul unic de apel 112, iar din informaţiile obţinute se apreciază că starea pacientului nu este critică, dispeceratul medical de urgenţă solicită deplasarea la domiciliu a medicului de familie care efectuează serviciul în regim de gardă în cadrul centrului de permanenţă.

O altă situaţie este cea în care pacientul sau aparţinătorii acestuia se adresează direct centrului de permanenţă, solicitând acordarea unei consultaţii la domiciliu. În acest caz, medicul de familie care efectuează serviciul în regim de gardă în centrul de permanenţă se deplasează la domiciliul pacientului numai cu acordul dispeceratului medical de urgenţă.

Conform proiectului de act normativ, autorităţile locale vor fi obligate să se implice în finaţarea centrelor de permanenţă. Astfel, autorităţile locale vor avea obligaţia: de a asigura personalul auxiliar, respectiv: îngrijitoare, paznic, registrator medical, după caz, dacă pun la dispoziţie spaţiul, şi paza pentru cabinetele care participă la un centru de permanenţă, indiferent de forma de organizare a centrului de permanenţă:să asigure dotarea minimală necesară funcţionării centrelor de permanenţă, dacă pun la dispoziţie spaţiul pentru centrul de permanenţă, cât şi să asigure utilităţile necesare funcţionării centrelor de permanenţă şi plata acestora, dacă pun la dispoziţie spaţiul pentru centrul de permanenţă.

Ministerul Sănătăţii a alocat, în 2011, 21 milioane de lei pentru funcţionarea centrelor de permanenţă. În prezent, în România funcţionează 88 centre de permanenţă. În urma noilor prevederi, Ministerul Sănătăţii urmăreşte înfiinţarea a încă 60 de astfel de unităţi.