Mediciniştii fără loc la rezidenţiat se vor putea specializa în medicina de familie

"Începând cu 2010, noul sistem de pregătire prin rezidenţiat va permite tuturor celor 2300 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România să poată avea drept de liberă practică şi să se pregătească în diferitele specialităţi necesare desfăşurării în bune condiţii a actului medical", informează, miercuri, Ministerul Sănătăţii (MS), într-un comunicat.

Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, va prezenta Guvernului, miercuri, proiectul de ordonanţă privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului care va aduce, începând de anul viitor, o serie de modificări actualei forme de desfăşurare a acestuia.

"Programul de rezidenţiat avea nevoie de o adaptare realistă la condiţiile actuale. Sănătatea nu va mai produce medici specialişti fără o corelare cu nevoile din Sănătate. În plus, de anul viitor niciun tânăr medic nu va rămâne în afara sistemului. Noua formă a programului de rezidenţiat reprezintă un pachet de măsuri prin care să protejăm investiţia fiecărui medic şi a sistemului de sănătate în cadrele medicale şi prin care să creştem nivelul de pregătire al acestora", a susţinut, Ion Bazac, citat în comunicatul MS.

Din anul 2010, pregătirea în rezidenţiat se va face descentralizat în toate cele 12 centre universitare medicale, ceea ce va duce la scăderea migraţiei medicilor între diferite regiuni ale ţării.

De asemenea, proiectul de ordonanţă permite lărgirea bazei de pregătire pentru toţi absolvenţii facultăţilor de medicină şi obţinerea dreptului de liberă practică după efectuarea unui stagiu de pregătire cu durata de trei ani, aşa cum prevăd normele europene. Astfel, cei aproximativ 1.200 de absolvenţi de medicină care anual nu reuşesc să obţină un loc la rezidenţiat vor putea să opteze pentru continuarea pregătirii postuniversitare, specializându-se în medicina de familie.

În numeroase localităţi din ţară nu există medici de familie, iar în multe spitale nu există medici de specialitate în diferite domenii. Actuala legislaţie nu permite pregătirea medicală în scopul obţinerii dreptului de liberă practică sau obţinerea unei specialităţi pentru toţi absolvenţii facultăţilor de medicină.

Potrivit proiectului, se va modifica şi modul în care se desfăşoară examenul, renunţându-se la cel de tip grilă, acesta fiind înlocuit cu o probă scrisă şi un interviu. Interviul va avea şi rolul de orientare profesională.

Astfel, intrarea în examenul de rezidenţiat va fi mult mai permisivă, însă examenul de obţinere a diplomei de specialist de la finalul pregătirii va fi mai sever decât în prezent.

Pentru prima oară, numărul locurilor scoase la concurs va fi corelat real cu necesarul de specialişti pentru fiecare specialitate şi cu posibilităţile spitalelor clinice de a-i pregăti, potrivit proiectului de act normativ.

Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucuresti va infiinţa Registrul Matricol Naţional al Rezidentilor, astfel încât autorităţile să poată urmări parcusul pregătirii profesionale a fiecărui absolvent de medicină.

Rezidenţiatul reprezintă forma specifică de învăţământ postuniversitar pentru absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie, care asigură pregătirea necesară obţinerii uneia dintre specialităţile cuprinse în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. Specialităţile şi durata pregatirii prin rezidenţiat se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.

Rezidenţiatul se organizează în următoarele forme: pe locuri, pe posturi şi prin selecţie pentru medicină de familie şi are o durată cuprinsă între 3-7 ani, în funcţie de specialitate. Pregătirea în rezidenţiat reprezintă un proces continuu de pregătire teoretică şi practică fiind normată integral ca activitate didactică. Cifra de şcolarizare a rezidenţilor se aprobă anual prin ordin comun al ministrului Sănătăţii şi ministrului Educaţiei, Cercetării şi Inovării.