Video Medicul Rodica Tănăsescu: Carenţa de fier, o deficienţă destul de răspândită care poate produce o mulţime de efecte negative. VIDEO

Categoriile de populaţie care sunt predispuse în a dezvolta carenţe de fier sunt mai ales copiii, femeile însărcinate şi, nu în ultimul rând, pacienţi cu anumite boli cronice cum este insuficienţa renală, insuficienţa cardiacă, anumite anomalii endocrine, pacienţii care fac hemodializă sau cei care au boli inflamatorii intestinale.

Medicul Rodica Tănăsescu mai spune că trebuie să fim atenţi pentru că nu mereu organismul nostru ne avertizează asupra carenţelor de care suferă, astfel că poate părea că suntem bine, când , de fapt, ar trebui să mergem la medic.

Redăm mai jos interviul integral realizat cu vicepreşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti - Ilfov  , dr. Rodica Tănăsescu:

Reporter: Ce este carenţa de fier?

Dr. Rodica Tănăsescu: Carenţa de fier se referă la o lipsă a fierului sau o cantitate insuficientă de fier la nivelul organismului uman. Acest deficit care se poate manifesta prin anemie, dar nu e singura manifestare a deficitului de fier, poate produce, din păcate, o mulţime de efecte negative.

Reporter: Care este rolul fierului în organism?

Dr. Rodica Tănăsescu: Fierul are multiple roluri, pe de o parte sunt rolurile referitoare la ceea ce înseamnă eritropoeză, adică la nivel hematologic. Pe de altă parte, fierul are şi alte roluri, adică rolurile nehematologice ale fierului, pentru că şi metabolismul şi celula nervoasă şi la nivel mitocondrial este nevoie de o cantitate suficientă de fier, pentru că există enzime care folosesc fier pentru a funcţiona, chiar şi structura ADN-ului are nevoie de fier, fibra musculară are nevoie de fier, celula nervoasă are nevoie de fier. De aceea, categoric că fierul este un element extrem de important şi, adesea, subapreciat sau neglijat ca şi posibilitate a deficitului.

Reporter: Ce ne spun statisticile? Cât de răspândită este această deficienţă nutriţională în rândul populaţiei?

Dr. Rodica Tănăsescu: Deficienţa este destul de răspândită, mai ales la anumite categorii de populaţie şi mă refer aici la sugari, la copii, mă refer la gravide şi nu în ultimul rând, mă refer la pacienţi cu anumite boli cronice cum este insuficienţa renală, cum este insuficienţa cardiacă, cum sunt anumite anomalii endocrine, cum sunt pacienţii care fac hemodializă, cum sunt pacienţii care au boli inflamatorii intestinale. Sunt anumite condiţii patologice care, pe de o parte, cresc pierderea de fier, pe de altă parte se absoarbe mai puţin fier şi se utilizează mai puţin fier. Se produc fenomene de malabsorbţie sau de pierdere exagerată.

Dar sunt şi condiţii, să zicem, fiziologice, care favorizează lipsa fierului, de exemplu, femeile care au menstruaţii abundente pot avea deficit de fier sau femei care au o anumită patologie care produce sângerări uterine importante sau cu ocazia naşterii, ori cu ocazia unor intervenţii chirurgicale, există pierderi de fier şi trebuie să ne  gândim întotdeauna la această posibilitate, pentru a creşte şansele ca femeia sau pacientul să recupereze cât mai rapid acest deficit.

Important este să suspectăm la aceste grupe de pacienţi deficitul de fier şi să-l căutăm. Se identifică destul de uşor deficitul de fier, prin nişte investigaţii simple, prin analize de sânge, de cele mai multe ori şi aş putea spune că două dintre ele le putem face în contract cu Casa Naţională de Asigurări şi mă refer în primul rând la feritină şi la sideremie, dar există şi una dintre investigaţii pe care nu o putem recomanda în contract cu Casa (CNAS - n.r), dar nu este extrem de scumpă, mă refer la saturaţia transferinei şi, atunci când suspectăm un deficit de fier, ar trebui să avem toate elementele ca să putem diagnostica şi evident, în urma diagnosticului să putem trata.

Reporter: Care sunt semnele ce ne pot indica o posibilă carenţă de fier în organism?

Dr. Rodica Tănăsescu: Nu întotdeauna sunt semne. De multe ori, pacientul consideră că este o stare normală, o stare de un pic de oboseală, de lipsă de concentrare, nu neapărat se gândeşte la o problemă şi nu o comunică medicului, pentru că, negândindu-se că e o stare de boală, nu atrage atenţia asupra ei. Uneori, sigur că da, obsevăm şi paloare şi observăm prin analize curente un deficit important, o anemie importantă, dar nu întotdeauna. Eu cred că e necesar, ca medici de familie, să identificăm toate grupele de risc sau situaţia unor pacienţi care într-un anumit moment ar fi, eu ştiu, mai expuşi unui deficit de fier şi să căutăm acest deficit, iar dacă există, desigur să-i tratăm. Aşa că nu întotdeauna ne bazăm pe tulburările evidente clinice, pentru că ne putem păcăli de multe ori. Trebuie să căutăm.

Reporter: Care sunt categoriile cele mai predispuse carenţei de fier?

Dr. Rodica Tănăsescu: E vorba de anumite grupe de vârstă, adică sugari, copii mici, gravidele, pacienţi care au suferit intervenţii chirurgicale, pacienţi care au malabsorbţie, fie că e vorba de, ştiu eu, boli intestinale inflamatorii, pacienţi care au sângerări gastrointestinale, care nu sunt deloc rare, chiar dacă ele nu sunt evidenţiate în scaun, există sângerări foare mici, dar repetate pe termen lung şi pot produce boli rare, donarea de sânge, dar mai rar, pentru că, din păcate, la noi donarea este rară şi, nu în ultimul rând, pacienţii cu boală cronică de rinichi care fac dializă.

Reporter: Ce se întâmplă mai exact în organismul nostru în momentul în care dobândim o astfel de deficienţă?

Dr. Rodica Tănăsescu: Există anumite dezechilibre, pornind de la nivel enzimatic şi până la nivelul întregului organism. Trebuie să ne gândim că şi pacienţii sănătoşi, aşa cum am spus, fie că sunt sugari, fie că sunt adolescenţi şi au nevoie de mai mult fier în anumite etape de creştere, fie că sunt sportivi, sportivii consumă mai mult fier, deci au nevoie de mai mult fier. Trebuie să realizăm că aceşti oameni sunt expuşi şi trebuie să depistăm acest deficit şi să-l tratăm.

Nu este rar, este destul de frecvent deficitul de fier şi mai apare o greşeală frecventă şi anume, pacienţii încep tratamentul, fie că e vorba de copii şi atunci sunt picături şi siropuri, fie că e vorba de adulţi şi atunci de obicei se utilizează comprimate, iar dacă pacientul îşi urmează tratamentul corect, timp de trei, patru luni, hemoglobina se normalizează şi el ( pacientul - n.r) crede că a terminat tratamentul, ceea ce este greşit. Tratamentul trebuie urmat până când se refac depozitele de fier şi acest lucru îl putem evidenţia numai atunci când avem o feritină serică în valori normale, adică de peste 50 de nanograme/ ml. Trebuie urmat tratamentul, în general, cam şase luni. Mulţi pacienţi abandonează tratamentul şi atunci bineînţeles că o luăm de la capăt.

Reporter: În care dintre momente trebuie să ne adresăm medicului?

Dr. Rodica Tănăsescu: Eu cred că trebuie să ne adresăm medicului când suntem sănătoşi sau când nu avem semne de boală, pentru un control de rutină. Medicul va şti să recomande acele analize pe care trebuie să le facă orice om care nu are semne de boală, iar dacă medicul va decide că acel pacient este într-o situaţie de risc, de categorie de pacient cu nevoi mai mari de fier sau cu risc mai mare de a pierde fierul, ori cu un aport insuficient, de exemplu, domnişoarele care ţin diverse diete, sau vegane, sau în sfârşit, fel de fel de alte diete, care sunt poate utile în unele sensuri, dar în mod categoric, aceşti oameni sunt expuşi deficitului de fier.

Când medicul consideră că pacientul este la risc, chair dacă pacientul este aparent sănătos, trebuie să facă investigaţiile necesare. Cu atât mai mult dacă apar fenomene care să sugereze un deficit de fier, sigur, paloare, oboseală şi aşa mai departe. Dar dacă un pacient cu anemie are insuficienţă cardiacă, atunci, din păcate, aşa scrie în ghid şi aşa se întâmplă în viaţa reală, evoluţia insuficienţei cardiace a acelui pacient este mult mai severă, deci trebuie corectată anemia pentru a ameliora insuficienţa cardiacă.

Insuficienţa cardiacă este o patologie serioasă care, din păcate, de multe ori ucide. Aşa că suntem extrem de atenţi să reducem toţi factorii care se adaugă, se supraadaugă insuficienţei cardiace în aşa fel încât boala de bază, respectiv insuficienţa cardiacă, să evolueze mai bine şi să eliminăm deficitul de fier care agravează această patologie.

Reporter: Ce tip de tratament se impune, sunt alimente care ne pot ajuta să reducem acest deficit?

Dr. Rodica Tănăsescu: Sigur că da, sunt alimente care au mai mult fier şi sigur că sunt cele de origine animală, de obicei, dar şi anumite vegetale, care au mai mult fier, sigur, nu spanacul este cel mai bun exemplu, dar există legume şi tipuri de carne care au suficient fier, dar pe lângă dieta obişnuită, pentru că eu ştiu, calitatea alimentelor nu este chiar garantată în ziua de azi, este de multe ori nevoie şi de adaos de fier şi mă refer categoric la adaos de fier care este medicament, medicament în sensul unui produs care să fie garantat şi verificat prin studii, nu supliment, pentru că suplimentul nu oferă o concentraţie certă şi nici posibilitatea ca organismul să absoarbă acel produs. Atunci, pentru mulţi pacienţi e nevoie de un tratament care să garanteze cantitatea necesară şi absorbţia necesară pentru corectarea deficitului.

Reporter: Care sunt cele mai severe forme pe care această deficienţă nutriţională le poate genera?

Dr. Rodica Tănăsescu: Nu vreau să ajungem la anemiile severe, pentru că în ziua de astăzi poate nu ajungem atât de frecvent la anemii severe, deşi se întâmplă, dacă se pierde mult sânge se ajunge şi la anemie severă. Dacă există o boală hematologică se poate ajunge la anemie severă, dar de cele mai multe ori, în practica de zi cu zi, ne întâlnim cu cazuri care nu au manifestări clinice specifice neapărat, dar asta nu înseamnă că nu sunt dăunătoare organismului şi tocmai la aceste cazuri, care sunt frecvente şi pe care nu le identificăm întotdeauna, pentru că o anemie severă, dacă ştim că un pacient a pierdut foarte mult sânge, fie digestiv, fie uterin sau în alte feluri, sigur că atunci intervenim categoric şi singura noastră obligaţie este să fim destul de insistenţi ca pacientul să-şi ducă tratamentul până la capăt.

De cele mai multe ori însă, este vorba de forme care nu dau manifestări clinice zgomotoase de la început şi aceste forme trebuie depistate şi tratate aşa cum am spus, suficient timp, acele patru-şase săptămâni, încât să ajungem la valori ale feritinei de peste 50 de nanograme/ml.

Reporter: Ce sfat aţi avea pentru cei de acasă?

Dr. Rodica Tănăsescu: Pentru cei de acasă, aş avea mai multe sfaturi. În primul rând, să mănânce corect, nu în cantităţi mari, dar să mănânce corect. În al doilea rând, să facă controlul la medic chiar dacă vizibil nu au niciun fel de afecţiune. Să nu uităm că şi oamenii tineri şi sănătoşi, sportivi, femei gravide, pot avea deficit de fier şi sigur, mămicile trebuie să fie atente cu copiii lor, pentru că riscul de deficit de fier, mai ales la copiii care nu sunt alăptaţi natural există şi atunci când copiii sunt într-o grupă de risc sau adulţii sunt într-o grupă de risc, categoric să se investigheze, să meargă la medic.

Iar, dacă există deficit de fier, să ia şi măsuri asupra dietei lor, să încerce să identifice eventuali factori de risc sau eventuale patologii care duc la pierderi de sânge, chiar dacă nu sunt observabile, pentru că sângerările gastrointestinale de multe ori nu sunt observabile, dar ele există, există şi produc anemie, în toate aceste situaţii trebuie să îşi corecteze deficitul de fier.

Sau mai sunt pacienţi care au suferit intervenţii asupra stomacului şi atunci sigur, stomacul nu mai absoarbe corect nici vitaminele, iar duodenul nici el nu mai absoarbe corect fierul.

Toţi aceşti pacienţi trebuie să ştie că poate exista un deficit de fier sau poate exista o anemie de altă etiologie pentru că deficitul de fier nu este singura cauză a anemiilor şi să meargă la medic.

Acest material face parte dintr-o campanie de conştientizare a problemei carenţei de fier, campanie susţinută de Vifor Pharma România.

Alte informaţii referitoare la acest subiect se pot găsi pe www.ziuacarenteidefier.ro si www.carentadefier.ro .