Membrii grupării "Ghenosu", cercetaţi din 2008 în 35 de dosare penale

Potrivit surselor citate, dintre aceste dosare, 21 au ajuns la parchete, două sunt la DIICOT, unul este în instanţă, iar 11 se află în cercetare la Poliţie.

Poliţistul Codruţ Oprea, de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Dâmboviţa, a fost dus în comă de gradul IV la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, în noaptea de sâmbătă spre duminică, după ce a fost lovit cu o sticlă în cap, într-un bar din Târgovişte, de George Daniel Uţă, un presupus interlop din Târgovişte care ar face parte din gruparea "Ghenosu".

Daniel Uţă, zis "Danezu", a mai fost implicat într-un incident cu violenţă, în primăvara acestui an, când a fost acuzat că a lovit-o pe fata şefului de post din Pietroşiţa. Atunci, tânăra, în vârstă de 19 ani, a ajuns la spital după ce a fost sechestrată şi bătută de Daniel Uţă, fostul ei prieten. Agresiunea a fost înregistrată de camerele de supraveghere ale unui magazin din microraionul 4 din Târgovişte, victima fiind internată iniţial la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte şi ulterior la un spital din Bucureşti.

Daniel Uţă este cercetat de procurori, pentru agresarea poliţistului Codruţ Oprea, fiind acuzat de tentativă de omor calificat. Poliţiştii îl caută pe Daniel Uţă, stabilind că este cel care l-a lovit în cap pe poliţistul Codruţ Oprea, într-un local din Târgovişte.

În acest caz au fost audiaţi mai mulţi martori care au fost în localul din Târgovişte unde a avut loc agresiunea.

Poliţistul Codruţ Oprea a fost operat la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, pentru un hematom cerebral, starea lui fiind în continuare foarte gravă, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al unităţii sanitare, Bogdan Opriţa.

Liderul grupării "Ghenosu", Florin Pârjol, a fost pus în libertate de judecătorul Dumitru Rebegea, magistratul fiind trimis în judecată în noiembrie 2009 pentru luare de mită şi favorizarea infractorului.

Pentru eliberarea lui Florin Pârjol judecătorul i-a cerut avocatei acestuia, Viorica Pilică, 20.000 de euro, arătau magistraţii Curţii de Apel Bucureşti în motivarea deciziei de arestare preventivă a lui Dumitru Rebegea.

Judecătorul i-ar fi spus avocatei când să depună la instanţă cererea de constatare a încetării măsurii arestării preventive. De asemenea, i-a spus ca Florin Pârjol să refuze avocaţii din oficiu şi să fie asistat doar de apărători aleşi, iar aceştia din urmă să nu se prezinte la termenul de judecată.

Ulterior, în cazul lui Florin Pârjol, Rebegea a amânat judecarea unei cereri de constatare a încetării de drept a măsurii arestării preventive peste o zi de când expira mandatul de arestare preventivă. Motivul amânării a fost acela că "Ghenosu" a dorit să fie asistat de avocaţii săi, şi nu de un avocat din oficiu.

Rebegea susţinea, în noiembrie 2009, la instanţa supremă, care judeca recursul său la decizia de arestare preventivă, că Florin Pârjol a fost pus în libertate din eroare de Curtea de Apel Piteşti, care nu a dispus menţinerea măsurii preventive atunci când a casat soluţia sa.

Florin Pârjol fost condamnat în anul 2003, de către un tribunal din Franţa, la şapte ani de închisoare.

În aprilie 2007, Florin Pârjol a fost predat autorităţilor din România, unde pe numele său exista un mandat de arestare pentru trafic de persoane, iar jumătate de an mai târziu era pus în libertate de Tribunalul Dâmboviţa.

În ianuarie 2009, unsprezece membri au grupării Ghenosu, printre care şi liderul acesteia, au fost arestaţi preventiv, ulterior unul dintre ei, care şi-a recunoscut vinovăţia, fiind pus în libertate.

În 14 martie 2009, şapte dintre membrii grupării "Ghenosu", cunoscută drept unul dintre cele mai importante şi violente grupuri de crimă organizată din România, care acţiona în mai multe ţări ale Uniunii Europene, au fost puşi în libertate de un complet al Curţii de Apel Ploieşti, ceilalţi trei, printre care şi Florin Pârjol, rămânând atunci în arest preventiv.

Membrii grupării erau cercetaţi pentru infracţiuni informatice, respectiv clonarea de carduri pentru bancomate, dar şi în infracţiuni cu violenţă, precum tâlhărie, şantaj, sechestrare de persoane.

Procurorii şi poliţiştii care au lucrat la acest caz susţineau atunci că, "prin eliberarea săgeţilor, a membrilor grupării, va creşte puterea liderului grupului, chiar dacă acesta se află încă după gratii".

De asemenea, anchetatorii care au investigat cazul au mai arătat că actul de sesizare în acest caz conţine aproape 250 de file, că în cursul investigaţiilor au fost audiate peste 7 000 de persoane şi că, o dată cu eliberarea unora dintre membrii grupării, unii dintre martori îşi vor retrage sau schimba declaraţiile care îi incriminau pe aceştia, întrucât le este teamă.

Potrivit anchetatorilor, gruparea, deosebit de periculoasă, acţiona în judeţele Dâmboviţa şi Prahova, dar şi în Italia şi Spania. Anchetatorii au stabilit că gruparea era formată din 25 de persoane, majoritatea cu vârste până în 25 de ani, cunoscute cu preocupări de infracţiuni din sfera criminalităţii organizate. Cele mai multe acţiuni ale membrilor reţelei erau violente, gruparea axându-se îndeosebi pe comiterea de infracţiuni din sfera criminalităţii informatice, spălare de bani şi, în subsidiar, camătă şi şantaj. Din aceste activităţi, membrii grupării obţineau sume mari de bani şi bunuri, respectiv autoturisme de lux, apartamente şi bijuterii.

Liderul grupării, Florin Pârjol, în vârstă de 24 de ani, era cunoscut în mediile interlope ca o persoană deosebit de violentă şi periculoasă, fiind suspectat de comiterea mai multor infracţiuni cu violenţă, proxenetism, ultraj contra bunelor moravuri sau spălare de bani, săvârşite atât în ţară, dar şi în străinătate.