Membru al comisiei de verificare a arhivelor SIPA dezvăluie modul în care se analizau dosarele

Senatorul a povestit cum erau organizate sesiunile de lucru ale comisiei. Niciunul dintre membri nu avea permisiunea de a intra singur în zona dosarelor clasificate.

”Comisia a fost desemnată prin ordin de ministru şi doar membrii comisiei, împreună, participau în sesiunile săptămânale pe care le-am stabilit conform calendarului, cu atribuţii specifice. Nu intra nimeni singur, iar codurile de acces, sub formă de chei sau cartele de acces, erau distribuite între mai mulţi membri ai comisiei, astfel încât să nu existe suspiciunea că ar merge cineva în mod individual”, a declarat Iuliana Scântei.

Lucru care nu s-ar fi întâmplat însă şi anterior comisiei formate în urma ordinului lui Chiuariu. Întrebată dacă după aceleaşi reguli funcţiona şi comisia înfiinţată în timpul mandatului Monicăi Macovei, Iuliana Scântei a răspuns: ”Nu.”

Senatorul a ţinut însă să sublinieze că, de fapt, scopul comisiei din care a făcut parte nu a fost de a verifica activitatea unei alte comisii.

”Nu am verificat activitatea altei comisii, ci am preluat comisia precedentă şi în cadrul acestor atribuţii de finalizare a raportului şi demersul pentru predarea arhivei, ca să nu mai existe un subiect permanent de discuţie în media şi posibile semne de întrebare. Dacă au constatat nereguli, le-am consemnat în raport.(...) Noi am făcut o confruntare a opisului de documente lăsat de comisia anterioară, cu situaţia de fapt, existentă în depozitului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru a vedea că între perioada în care s-a inventariat şi în care noi am preluat nu au dispărut documente, deci am verificat toate stocurile arhivistice, astfel cum fuseseră ele deja inventariate. Raportul a conţinut o detaliere a activităţii comisiei pe durata mandatului, constatările noastre, inclusiv cu privire la nereguli, şi propuneri”, a mai spus Scântei.

Întrebată dacă raportul întocmit de comisie conţinea şi unele recomandări pentru ministrul Justiţiei, aceasta a replicat că ”trebuia să ia anumite măsuri”.

”Au fost mai multe. Inclusiv să sesizeze Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. (...) Nu pentru nereguli, ci pentru a partaja decizia cu privire la distribuţia şi preluarea în custodie a acestei arhive pentru că arhiva nu are ca şi conţinut doar o problematică a mediului penitenciar şi atunci trebuia, la un moment dat, luată decizia şi analizată posibilitatea de a fi partajată între mai multe instituţii. (...) De exemplu, nu poţi să distribui anumite dosare Consiliului Superior al Magistraturii pentru că nu privea chestiuni legate de dosarele de personal, ci priveau o altă problematică şi sub acest aspect de a partaja destinatari finali ai stocului arhivistic al fostei SIPA, era necesar un punct de vedere al CSAT”, a mai adăugat senatorul PNL.