Meseriile de mecanic, inginer, avocat sau ospătar, cele mai apreciate de elevi şi studenţi

Studiul privind "Situaţia şi rezultatele participării elevilor şi studenţilor la programele şi stagiile de practică şcolară din România anului 2010" este primul care trateaza această problemă şi are ca scop identificarea modului în care practica îi ajută pe tineri în pregătirea şcolară şi, ulterior, cea profesională, finalitatea concretă a acesteia şi găsirea modalităţilor de îmbunătăţire a modului de desfăşurare şi a rezultatelor.

Studiul este structurat în trei capitole, fiecare adresându-se unui grup ţintă implicat în sistemul de practică, respectiv, elevi, studenţi şi tutori.

În cadrul primului capitol sunt cuprinse rezultatele sondajului privind meseriile cele mai căutate de elevi şi importanta practicii în viitoarea profesie, aşa cum este percepută de aceştia.

În topul meseriilor cele mai apreciate de elevi sunt cele de mecanic auto, inginer, medic, ospătar, avocat, şofer, poliţist, specialist IT, bucătar, comerciant-vânzător, tinichigiu-vopsitor auto, brutar-patisier, profesor.

Adolescenţii chestionaţi au apreciat că un angajator apreciază în primul rând la un tânăr care caută un loc de muncă "experienţa în profesie/meserie" (46%) şi "deprinderile practic consolidate" (34%).

Cele mai frecvente surse de informare utilizate de elevi sunt internetul, televizorul, ziarele, profesorii, iar cele mai puţin apreciate sunt pliantele şi afişele.

Mai mult de jumătate dintre elevii investigaţi au de gând să urmeze o facultate şi doar o cincime dintre ei vor să lucreze după absolvirea liceului.

Peste o treime dintre elevii întrebaţi (38%) au spus că ar dori să lucreze "pe cont propriu", în timp ce 83% au afirmat că s-au gândit să lucreze într-o altă ţară.

În privinţa practicii, 70% dintre tineri au spus că şcoala îi pregăteşte bine pentru practicarea meseriei pentru care au optat şi că practica îi va ajuta să găsască mai uşor un loc de muncă.

O treime dintre elevi au declarat că rezultatele practicii lor au fost valorificate prin dobândirea unor competenţe în domeniul pregătirii de bază, rezolvarea de aplicaţii practice, promovarea examenului de competenţe/nivel, aplicarea rezultatelor practicii în activitatea cotidiană, posibilitatea de a se angaja într-un loc de muncă corespunzător noţiunilor învăţate, cunoştinţe profesionale consolidate, abilităţi practice formate, evaluare prin note şi calificative, obţinerea diplomei de calificare, utilizarea în cadrul şcolii pentru diferite activităţi.

Peste două treimi dintre elevi au considerat că dotarea locului unde au realizat ei practica profesională a fost bună, iar 72% au fost mulţumiţi de modul în care a fost coordonată practica profesională de către tutorele lor de practică.

Concluziile în cel de-al doilea capitol, dedicat studenţilor, sunt că aceştia apreciază profesiile de medic, inginer, specialist IT, avocat, economist, manager, contabil, profesor, arhitect, funcţionar bancar.

Jumătate dintre studenţii investigaţi au spus că ştiu precis ce or să facă după absolvirea facultăţii, în timp ce o treime au declarat că or să se descurce atunci când va fi cazul.

În proporţie de 80%, studenţii au spus că s-au gândit să lucreze în altă ţară (80%), iar 77% dintre ei au precizat că nu au beneficiat de o bursă profesională pe termen scurt într-o altă ţară.

Potrivit rezultatelor sondajului, 68% dintre studenţi au de gând să practice meseria pentru care s-au pregătit. Jumătate dintre studenţii întrebaţi (52%) consideră că facultatea îi pregăteşte bine pentru practicarea meseriei/profesiei, iar restul au opinat că sunt pregătiţi doar suficient şi chiar insuficient.

Mai mult de trei sferturi dintre tinerii chestionaţi (79%) au apreciat că, în urma stagiului de practică, au dobândit competenţe profesionale în conformitate cu standardele ocupaţionale ale facultăţii.

Potrivit concluziilor cuprinse în capitolul dedicat tutorilor, cele mai apreciate meserii sunt cele de medic, avocat, economist şi mecanic auto.

În proporţie de 40%, tutorii au considerat că şcoala îi pregăteşte pe tineri insuficient pentru practicarea meseriei, în timp ce 51% dintre ei au declarat că şcoala nu a elaborat un ghid de practică.

Concluziile studiului privind tutorii indică necesitatea elaborării unui ghid de practică unitar în structură, dar şi standardizarea cuprinsului raportului de practică întocmit de tutore, cât şi a instrumentelor de monitorizare şi evaluare a practicii elevilor şi studenţilor. S-a mai constatat că recompensarea practicanţilor este deficitară, atât cea materială, cât şi cea morală şi că diversificarea modalităţilor de valorificare a rezultatelor practicii elevilor şi studenţilor poate fi motivantă.

Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de 870 subiecţi (423 de elevi, 400 de studenţi şi 47 tutori de practică).

Studiul a fost lansat, sâmbătă, cu ocazia conferinţei regionale "Practică «pe bune» - adevarată şansă a elevilor şi a studenţilor pentru ocuparea unui loc de muncă". Atât studiul sociologic, cât şi conferinţa fac parte din campania de conştientizare şi mediatizare a importanţei efectuării stagiilor de practică în Romania, organizată în cadrul proiectului educaţional "Practică să înveţi, învaţă să practici!".

La eveniment au fost prezenţi reprezentaţi ai Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ai Centrului Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), ai autorităţilor locale, profesori, tutori, agenţi economici, elevi şi studenţi din grupul ţintă al proiectului.