În grevă japoneză de Mărţişor. Meşteşugarii şi-au afişat de 1 Martie dălţile, războiul de ţesut şi acul de croşetat. Ce vor să transmită aceştia

Meşteşugarii din Cluj-Napoca au fost, miercuri, în grevă japoneză, purtând banderole albe şi şnur de mărţişor legat de unelte, în semn de protest faţă de decizia Primăriei de a atribui organizarea Târgului de Mărţişor unei firme care percepe tarife mari pentru închirierea căsuţelor din Piaţa Unirii.

Urmărește
828 afișări
Imaginea articolului În grevă japoneză de Mărţişor. Meşteşugarii şi-au afişat de 1 Martie dălţile, războiul de ţesut şi acul de croşetat. Ce vor să transmită aceştia

Meşteşugari în grevă japoneză de Mărţişor din cauza preţurilor mari pentru închirierea spaţiilor (Imagine: Mediafax Foto)

Preşedintele Breslei Meşteşugarilor din Transilvania, Molnar Attila, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că Primăria Cluj-Napoca nu a consultat organizaţiile profesionale ale meşteşugarilor aşa cum s-a procedat anii anteriori, ci a atribuit organizarea Târgului de Mărţişor unei firme care percepe tarife foarte mari pentru închirierea căsuţelor de lemn.

„Prin greva japoneză, cea mai paşnică formă de manifestare care crează disconfort minim, dorim să ne exprimăm dezacordul cu Primăria Cluj-Napoca privind modul în care a administrat Târgul de Mărţişor din Piaţa Unirii, oferind unei firme orientate pe profit dreptul de organizare, fără a se consulta cu organizaţiile profesionale care i-au fost parteneri timp de un deceniu. Meşteşugarii nu îşi întrerup activitatea, ci poartă două ore pe braţ banderole albe şi îşi expun la standuri uneltele cu care lucrează - ciocan, daltă, război de ţesut, ac de croşetat, legate cu un şnur de mărţişor. Protestul are loc şi la Bucureşti, nu numai la Cluj-Napoca. Firma care s-a ocupat de Târgul de Mărţişor din Piaţa Unirii a cerut chirii extrem de mari, pe care meşteşugarii nu şi le pot permite. Este jaf curat, preţurile pentru închiriere sunt cuprinse între 900 de lei pentru mărţişoare şi 4.000 de lei pentru alte produse. Nici căsuţele de lemn nu sunt justificate, nu sunt practice”, a spus Molnar.

Potrivit acestuia, meşteşugarii sunt îngrijoraţi de faptul că organizarea Târgului de Mărţişor nu s-a făcut prin concurs deschis şi nu a avut loc o consultare cu alţi operatori culturali care ar fi putut organiza evenimentul.

„Organizarea târgului a defavorizat meşteşugarii. Problema apariţiei chinezăriilor în pieţele publice la evenimente organizate de firme orientate spre profit nu este un fenomen izolat, ci unul în creştere la nivel naţional”, a mai spus Molnar.

Alice Iştoc vinde la o tarabă din Piaţa Muzeului tablouri, mărţişoare şi bijuterii şi s-a aflat în grevă japoneză pentru că nu a putut plăti chiria cerută pentru o căsuţă din lemn în Piaţa Unirii.

„Am aflat în ultima clipă că a venit un organizator de târguri din alt oraş să facă Târgul de Mărţişoare în Piaţa Unirii, iar Primăria i-a permis acest lucru. Noi nu am fost consultaţi, nu am fost întrebaţi. Taxele de închiriere a căsuţelor din lemn sunt foarte mari. Eu cu soţul meu care pictează am lucrat în ianuarie şi februarie pentru Târgul de Mărţişor, dar ne-am pierdut cheful de lucru. Ni s-a cerut 2.600 de lei pentru o căsuţă în care puteam vinde toată marfa şi 900 de lei doar pentru mărţişoare. Nu ne permitem să dăm aceşti bani. Câte mărţişoare putem vinde doar pentru a acoperi taxa? Anul trecut am plătit sub 100 de lei pentru standul de mărţişoare”, a spus aceasta.

La o altă tarabă din Piaţa Muzeului, Cristian Crăciun şi-a legat un ac de croşetat cu şnur de mărţişor şi poartă banderolă albă pe braţ. Este artizan şi produce mărţişoare croşetate dar şi turnate din ipsos, toate lucrate manual.

„Taxele cerute sunt foarte mari. În plus, noi nu am fost consultaţi, era normal să fim întrebaţi, poate am fi organizat noi Târgul de Mărţişor din Piaţa Unirii. Cel care organizează acum nu înţelege arta meşteşugărească, el vrea doar să facă profit. Noi vrem şi să promovăm nişte tradiţii şi obiceiuri, produsele le facem noi, nu le aducem din altă parte şi le revindem, inclusiv şnurul de mărţişor l-am făcut noi”, a spus Crăciun.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, a declarat corespondentului MEDIAFAX că, în acest an, municipalitatea a primit o solicitare din partea unui furnizor de servicii specializate de organizare de târguri din Ploieşti şi a decis să o aprobe.

„A fost singura solicitare depusă şi am vrut să putem evalua în ce măsură acest tip de organizare a târgului sezonier de mărţişoare este oportun sau nu. În funcţie de reacţiile primite se va lua o decizie dacă se va continua pe viitor sub această formă sau nu. Motivul pentru care am încercat să mergem pe varianta de căsuţe din lemn ţine şi de confortul şi siguranţa utilizatorilor, care pot să-şi lase produsele înăuntru peste noapte, târgul fiind păzit. În Piaţa Unirii este şi o scenă amplasată pentru a trezi un interes sporit din partea vizitatorilor”, a spus Buzatu.

Târgul de Mărţişor din Piaţa Unirii este deschis până în 12 martie.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici