„Peste 200.000 de oameni au părăsit ţara în ultima lună”, a spus Joe Biden, ieri, la Varşovia.
În urmă cu câteva zile, ziarul turc Hurriyet scria că cel puţin 14.000 de cetăţeni ruşi au debarcat în Istanbul şi Ankara.
Autorităţile armene susţin că un flux similar a fost înregistrat pe aeroportul Erevan şi la punctul de trecere a frontierei cu Georgia.
Finlanda a declarat că a primit peste 20.000 de cetăţeni ruşi, la fel ca şi cele 3 ţări baltice.
„Eram un om fericit”, spune Kamran Manafly, fost profesor de geografie la liceul 498 din Moscova, care a emigrat în Lituania. „Am refuzat să justific elevilor mei operaţiunea militară specială din Ucraina”, zice el. A doua zi, a fost concediat pentru „conduită imorală. Nu cred că a fi angajat de stat este echivalent cu a fi sclav al statului”.
Exodul rusesc nu se explică doar prin obiecţie de conştiinţă. Pentru mii de tineri care au lucrat în domeniul tehnologiei, plecarea este o alegere forţată. „Primul val a fost de 50-70 de mii de oameni. Singurul lucru care îl reţine pe al doilea este faptul că nimeni din străinătate nu mai vrea să lucreze cu oameni din ţara noastră”, spune Serghei Plugokarenko, şeful RAEC, Asociaţia Rusă pentru Comunicaţii Electronice.
Conform previziunilor sale, încă 70-100.000 de tehnicieni şi programatori de software vor pleca până în aprilie. Motivul este simplu: nu văd nicio perspectivă.
Refugiul tinerilor IT-işti a devenit Serbia, una dintre puţinele care au refuzat să aplice sancţiuni Rusiei, lăsând deschise legăturile aeriene cu Moscova. Grupul Telegram pentru nou-veniţi numără 5.000 de membri.