Metode şi tehnici de gestionare a stresului în vremea pandemiei şi a noilor restricţii. Sfaturile unui terapeut

Printre practicile zilnice de apărare în faţa stresului şi a necunoscutului generate de pandemie, Andrea Filip propune:

• ”Să dezvoltăm noi deprinderi sau să găsim domenii în care să ne transformăm frustrarea în energie creativă şi să o punem la lucru - abordare numită sublimare.
• Să aplicăm tehnici de eliberare emoţională, meditaţie, mindfulness, yoga, tai-chi.
• Să reducem negativitatea şi timpul petrecut cu oameni sau în activităţi care ne coboară vibraţia este cel mai bun remediu pe termen scurt.
• Să cautăm cărţi, emisiuni, cursuri, oameni de la care putem învăţa, care ne încurajează, ne încarcă bateriile.
• Să rămânem informaţi, dar e esenţial să nu fim ”inundaţi” de ceea ce aflăm.
• Să verificăm sursa, validitatea oricărei informaţii care ne stârneşte stres, panică şi ne diminuează elanul productiv şi constructiv şi apoi să căutăm acele persoane şi resurse care ne pot scoate, rapid, de pe panta negativităţii şi să ne redea speranţa şi bucuria de viaţă”.

”Cu cât ne uităm spre viitor cu dorinţa de a-l crea, nu de a recrea trecutul, cu atât tranziţia şi rezultatele vor fi mai frumoase.”, este soluţia recomandată de Andrea Filip.

“Mintea umană îşi doreşte schimbări, însă vrea ca acestea să fie pozitive, controlabile şi să îi confere mai multă siguranţă. Vremurile acestea însă aduc exact contrariul, iar structurile noastre psihice intră în panică. Frica de necunoscut, frica de moarte şi frica de a nu putea oferi siguranţă celor dragi s-a activat şi continuă să crească în minţile oamenilor. Dintre acestea, cred că necunoscutul este cel mai obositor şi ne ţine în alertă cel mai mult. Chiar şi cele mai groaznice experienţe sunt procesate mai uşor dacă ştii cât durează şi ce urmează. Perioada aceasta cere un fel nou de a fi, o flexibilizare mentală şi disponibilitate de învăţare şi adaptare, cărora cei mai mulţi încă îi rezistă”, consideră terapeutul Andrea Filip.

Cercetările clinice au dovedit că meditaţia are cel mai bun şi de durată efect pentru liniştire, creşterea rezilienţei, a capacităţii de concentrare şi contribuie semnificativ la îmbunătăţirea sistemului imunitar.

“Practica meditaţiei nu cere neapărat timp şi retragere pentru a o face. Există tipuri de meditaţii care pot fi făcute ori când conduci, mănânci, te plimbi, sau chiar în timpul unei sedinţe. De exemplu, o formă de meditaţie este să trimiţi gânduri bune în trafic celorlalţi şoferi, alta este binecuvântarea mâncării, observarea respiraţie, relaxarea intenţională a corpului şi multe altele. Toate acestea ajută ca o aspirină la “luarea durerii”, fie că e vorba despre o suferinţă fizică sau psihică. Dar există, desigur, şi meditaţii mai profunde, care pot schimba structura gândirii şi a emoţiilor dominante ale unei persoane, cum este tehnica ThetaHealing”, adaugă Andrea Filip.