Video Metrorex modernizează căile de acces, însă interiorul staţiilor de metrou a rămas neschimbat

În luna aprilie, Metrorex, compania care se ocupă de administrarea singurului sistem de metrou din România, a demarat procesul de înlocuire a turnicheţilor de la intrările în staţiile de metrou cu un sistem modern de acces. Este o investiţie de aproape 150 de milioane de lei, menită să asigure un acces facil călătorilor în staţii, dar în special o evacuare rapidă a acestora în caz de urgenţă.

Sistemul s-a dovedit a fi, însă, unul problematic. În primul rând, cartelele de acces ale Metrorex, care au o săgeată desenată pe una dintre feţe, trebuie să fie introduse cu această săgeată orientată spre cel care o utilizează, nu spre dispozitiv. Iar acest aspect a dat bătăi de cap multor călători. O altă problemă e reprezentată de citirea cartelelor, care se face destul de greu în unele cazuri, ceea ce a dus la formarea de cozi la punctele de acces, în special la staţiile din centrul Bucureştiului.

Prin urmare, lucrările de modernizare au coincis, în multe dintre punctele de acces la metrou, cu cozi de zeci de persoane, la ore de vârf. Oamenii au aşteptat câteva zeci de minute la cozi ca să intre în metrou în staţiile Unirii şi Pipera.

"Ca urmare a situaţiilor de supraaglomerare semnalate la orele de vârf, au fost alcătuite echipe mixte din angajaţii Metrorex şi personal de pază, pentru acordare de asistenţă şi îndrumarea călătorilor. Pentru a înlesni accesul călătorilor în staţie, au fost afişate pictograme cu modul corect de utilizare a cartelelor. Totodată, Metrorex transmite că lotul existent şi funcţional de cartele va fi schimbat cu un nou design, la finalizarea tuturor lucrărilor de modernizare control-acces", a explicat compania într-un comunicat.

Aceste lucrări de modernizare a punctelor de acces se realizează în contextul în care există staţii de metrou cu un aspect dezolant, ce nu au fost renovate probabil niciodată din momentul în care au fost date în folosinţă.

Staţiile de metrou Unirii 1 şi Unirii 2 sunt probabil cel mai important nod feroviar al reţelei de metrou din Bucureşti. Aici se intersectează Magistrala 1, care se face înconjurul subteran al oraşului, cu Magistrala 2, care uneşte nordul şi sudul Bucureştiului, şi Magistrala 3, care face legătura între estul şi vestul Capitalei.

În staţia Unirii 1, ai cărei stâlpi sunt acoperiţi în mare parte cu reclame, tavanul fals nu mai există deloc. A rămas doar scheletul metalic pe care pare că erau aşezate cândva plăcile de rigips sau sticlă. În lipsa acestuia, la mică distanţă deaspura capului călătorilor, se regăsesc zeci de cabluri electrice, se observă diverse conducte ruginite şi un plafon plin de mizerie, care a început să se descompună din loc în loc.

Aceeaşi situaţie se găseşte şi la staţia Unirii 2, unde plafonul fals care ar trebui să acopere cablurile electrice şi conductele a fost îndepărtat. Vopseaua albă dată în urmă cu foarte mulţi ani a început să se exfolieze în unele zone, în altele s-a înnegrit, iar pereţii au căpătat fel de fel de culori, din cauza mizeriei acumulate de-a lungul anilor.

Şi la staţia Universitate, aflată tot în centrul Capitalei, tavanul fals a fost îndepărtat şi nu a mai fost înlocuit, astfel că lasă la vedere aceeaşi imagine dezolantă, ca după o explozie. Mozaicul alb de pe pereţi a devenit gri întunecat din cauza mizeriei, iar în unele zone au apărut pete uriaşe ca urmare a infiltraţiilor de apă. Singurele elemente de modernitate sunt scările rulante şi monitoarele care îi anunţă pe călători în cât timp va venit următoarea garnitură de metrou.

La staţia Piaţa Romană, pe lângă de imaginea deja obişnuită a lipsei plafonului care să acopere cablurile electrice şi conductele, călătorii se izbesc de pereţi de marmură vandalizaţi, pe care sunt scrise diverse mesaje, de urme evidente ale infiltraţiilor de apă şi de o tablă ruginită care acoperă canalul de scurgere al apei.

Toate aceste staţii sunt construite şi date în folosinţă înainte de 1989, iar de atunci Metrorex nu a mai făcut investiţii importante în modernizarea acestora. Şi ţinând cont de cum arată în prezent, nici pe menţinerea acestora la un nivel de exploatare decent nu s-a pus foarte mult preţ.

O situaţie aparte este, însă, la staţia de metrou Griviţa, care este una dintre cele mai noi din Capitală. Aceasta a fost dată în exploatare în anul 2000, când a fost inaugurată şi prima parte a Magistralei 4 de metrou. Cu toate acestea, pereţii vopsiţi în albastru s-au scorojit, în unele zone chiar au început să se descompună din cauza infiltraţiilor, pe tavan au apărut pete de mucegai, iar stâlpii centrali, înveliţi în elemente decorative metalice, au fost vandalizaţi şi sunt acoperiţi cu diverse însemne şi scrisuri.

Întrebaţi de ce aceste staţii de metrou au ajuns într-un stadiu de degradare atât de avansat, când s-au făcut ultimele investiţii de renovare a staţiilor de metrou şi dacă există proiecte de modernizare a acestor incinte, reprezentanţii Metrorex spun că ”desfăşoară programe de îmbunătăţire a aspectului tuturor celor 51 de staţii de metrou, prin repararea placajelor din marmură, granit, traventin, etc. ale scărilor fixe, reparare şi zugrăvire a pereţilor şi tavanelor. De asemenea, se efectuează în mod constant, de-a lungul întregului an, lucrări de salubrizare a staţiilor şi trenurilor de metrou”.

Compania care administrează metroul bucureştean nu explică nici de ce lipseşte plafonul în unele staţii, nici de ce pereţii nu au mai fost văruiţi sau curăţaţi măcar de ani de zile, nici de ce una dintre cele mai noi staţii de metrou are un aspect dezolant.

Parcă dintr-o altă lume fac parte staţiile de metrou Laminorului şi Străuleşti, care au fost inaugurate în primăvara acestui an. Totul este nou, curat, staţiile sunt foarte luminoase, ornamentele din inox şi sticlă dau un aer de eleganţă, iar peroanele sunt dotate cu benzi destinate persoanelor cu deficienţe de vedere.

”Staţiile acestea deschise acum arată ca în marile capitale. Sunt mari, luminoase, aerisite, moderne, curate, cu tehnologie de ultimă oră. Păcat că metrourile care circulă pe aici sunt vechi de când lumea. Când vezi un tren din ăsta aşa mâzgălit, care huruie şi trozneşte din toate încheieturile, nici nu îţi vine să te urci în el”, a spus, pentru MEDIAFAX, Traian Munteanu, care merge la muncă în fiecare zi cu metroul, de la staţia Străuleşti la Gara de Nord.

Magistrala 4, care face legătura între Gara de Nord şi zona de nord-vest a Capitalei, în apropierea lacului Străuleşti, a fost finalizată anul acesta. Lucrările au începtut încă din timpul regimului comunist, primele staţii au fost gata în anul 2000, când s-a putut circula în subteran între Gara de Nord şi Parcul Bazilescu. A fost nevoie de încă 17 ani pentru a fi săpată ultima parte a tunelului şi realizate şi celelalte două staţii de metrou care fac parte din M4.

În prezent, ar fi trebuit să se circule deja cu metroul pe Magistrala 5, care uneşte staţia Eroilor cu zona Drumul Taberei, din Sectorul 6 al Capitalei, dar lucrările începute în anul 2011 cel mai probabil nu vor încheia nici în 2018.

"Metrorex SA va iniţia o procedură nouă pentru achiziţia de trenuri noi de metrou pentru Magistrala 5, de îndată ce vor fi îndeplinite condiţiile necesare, care includ identificarea certă a soluţiilor de finanţare, revizuirea de către un consultant specializat a cerinţelor Caietului de sarcini în sensul implementării elementelor de noutate ce au intervenit în perioada 2014-2017 (modificări de standarde, cerinţe tehnice, modificări ale condiţiilor ce decurg din strategia actuală a METROREX S.A. privind numărul de trenuri şi etapizarea achiziţiei acestora, etc.). Se are în vedere achiziţia a 13 trenuri de metrou pentru secţiunea Râul Doamnei – Eroilor. Metrorex continuă proiectul într-un ritm accelerat şi susţinut şi, ca soluţie de accelerare a procesului, a demarat deja achiziţia sistemului de siguranţă, cu utilizarea materialului rulant existent şi montarea echipamentelor pe trenurile din flota sa. Finalizarea lucrărilor este estimată pentru primul semestru al anului 2018", mai precizează compania în răspunsul transmis MEDIAFAX.

Sute de mii de oameni circulă în fiecare zi cu metroul, ultima statistică arătând că anul trecut au fost, în total, peste 200 de milioane de călători, ceea ce înseamnă o medie zilnică de aproximativ 600.000 de pasageri. Preţul unei cartele cu două călătorii este de cinci lei, iar veniturile estimate pentru anul 2017 sunt de peste 1,7 miliarde lei. În 2016, compania a avut peste 4.500 de angajati, al căror venit mediu lunar a fost de aproximativ 5.200 de lei şi la finalul anului a înregistrat un profit de aproximativ 16 milioane de lei.

Citeşte şi: Cât costă o cursă de taxi de la aeroport până în centrul oraşului în capitalele europene. Unde se află Bucureştiul în clasament

Citeşte şi: Apa potabilă, sistată pe timp de noapte într-un oraş din Munţii Apuseni, din cauza secetei