Mihai Chiţac revine, duminică, în Penitenciarul Jilava

Mihai Chiţac a fost pus în libertate în 29 decembrie 2008, pentru a fi supus unei intervenţii chirurgicale de revascularizare miocardică, Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti întrerupându-i executarea pedepsei de 15 ani de închisoare pentru o perioadă de trei luni, respectiv până duminică, 29 martie.

Chiţac a formulat o nouă cerere la Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, pentru prelungirea termenului de amânare a executării pedepsei, pe motiv că nu a reuşit să facă operaţia pe cord în cele trei luni în care a fost pus în libertate, solicitarea urmând să fie reluată în discuţie la instanţă în 31 martie.

La termenul din 10 martie, la care Mihai Chiţac a lipsit pe motiv că este internat în spital pentru investigaţii, instanţa care judecă cererea sa de prelungire a termenului de amânare a executării pedepsei a dispus efectuarea unei noi expertize în care să se arate dacă fostul general suferă de o boală care face imposibilă executarea pedepsei de condamnare în regim închis.

Mihai Chiţac a fost supus, în 11 martie, unor investigaţii medicale la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca şi urma să hotărească dacă acceptă operaţia. Medicii i-au făcut o coronarografie, în urma căreia i-au recomandat intervenţia chirurgicală pe cord deschis.

Surse medicale declarau atunci că Mihai Chiţac suferă de o tulburare de coagulare a sângelui, iar operaţia pe cord deschis implică foarte multe riscuri, mergând până la deces. Pe de altă parte, precizau sursele citate, dacă nu este suspus unei intervenţii chirurgicale, Chiţac ar putea suferi un infarct.

Nici la la doilea termen Mihai Chiţac nu s-a prezentat la instanţă, avocatul acestuia depunând un document semnat de fostul ministru social-democrat al Sănătăţii, Daniela Bartoş, potrivit căruia fostul general este internat, din 23 martie, la secţia medicală a Spitalului Clinic de Urgenţă "Floreasca", condusă de aceasta.

În 16 octombrie 2008, judecătorii instanţei supreme l-au condamnat pe Mihai Chiţac la 15 ani de detenţie şi cinci ani de interzicere a unor drepturi pentru omor deosebit de grav în dosarul revoluţiei de la Timişoara. La această pedeapsă s-a adăugat şi cea privind degradarea militară. Tot la 15 ani de detenţie şi cinci ani de interzicere a unor drepturi a fost condamnat şi Victor Athanasie Stănculescu.