Mihail Hărdău: Trebuia stabilit de la bun început că nu se intră la liceu cu medie sub 5

Întrebat, joi, de corespondentul MEDIAFAX cum comentează situaţia în care elevi cu medii sub 2 sau 3 intră la liceu şi ce soluţii ar fi pentru evitarea acestor situaţii, Mihail Hărdău a spus că şcoala este obligatorie până la zece clase, dar nu trebuie să fie de liceu.

"Este o greşeală strategică, trebuia stabilit de la bun început că nu se intră la liceu cu medie sub 5. Să fie literă de lege. Elevul nu vrea să înveţe, nu are capacitate intelectuală, nu are motivaţie, e problema sa. Şcoala este obligatorie până la zece clase, dar nu se spune ce fel de clase, nu trebuie să fie de liceu, pot fi de şcoală profesională. S-a forţat nota, văzându-se că în unele ţări procentul elevilor care intră în şcolile superioare este mai mare ca la noi, fără să fie creat un filtru minimal. Ne-am furat singuri căciula, a fost un interes să existe masă umană, e vorba de masificarea învăţământului superior, ceea ce este o catastrofă", a spus Hărdău.

El consideră că gimnaziul sau liceul, prin mecanismele lor, "denaturează modul de a gândi al elevilor, aceşti copii neavând un nivel de abstractizare, iar şcoala îi prosteşte într-un fel".

"Cea mai gravă problemă la nivel de liceu este faptul că profesorii au lăsat garda jos, ca să ceară performanţă la elevii de liceu, un profesor trebuie fie un un bun pedagog, să iubească elevii şi să fie exigent, elevilor trebuie să le fie frică de profesor. La ora actuală, profesorii sunt populişti. Văd ce nivel de cultură au elevii de liceu, acum 25 de ani din cei 330 de studenţii de anul II cu care lucrez acum, n-aş lucra decât cu 10 sau 20", a spus Mihail Hărdău, care în prezent este profesor universitar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

El a subliniat că o soluţie pentru a nu mai exista situaţii în care elevii să intre la liceu cu medii sub 2 sau 3 ar fi ca numărul de locuri la liceu să fie mai mic decât numărul de absolvenţi, "pentru a exista o selecţie".

"Trebuie impusă o soluţie prin forţarea numerelor. Dacă avem 100.000 de elevi care termină clasa a VIII-a, ar trebui ca numărul locurilor la liceu să fie 60.000 şi să se intre cu minimum media 5. Restul fac profesională, nu există pardon. Trebuie stabilite nişte chestiuni fără milă, învăţământul nu se face cu populism. Nu toţi copiii sunt făcuţi să urmeze un liceu sau o facultate, asta e o utopie. Nu trebuie să fii foarte deştept ca să fii un bun meseriaş", a mai spus Hărdău.

El a menţionat că soluţiile propuse sunt greu de implementat, în condiţiile în care "sindicatele conduc acum Ministerul Educaţiei".

"Ar mai trebui ca intrarea la facultate să fie făcută pe bază de admitere, pe bază de concurs, nu pe bază de dosar", a conchis Hărdău.

Mihail Hărdău (PDL) a fost ministru al Educaţiei în perioada noiembrie 2005 - aprilie 2007.

Rezultatele primei repartizări computerizate confirmă, şi anul acesta, că liceele cu cele mai mici medii de admitere înregistrează rezultate dezastruoase la bacalaureat, în timp ce acolo unde se intră cu medii mari sunt cele mai bune rate de promovare a acestui examen.

Potrivit legislaţiei în vigoare, în învăţământul liceal se pot înscrie şi elevii care au obţinut medii sub 5 la evaluarea naţională.

Astfel, în unele licee din toată ţara s-a intrat, şi anul acesta, cu medii mai mici chiar de 3. Originile acestei realităţi sunt în 2009, când a fost introdusă evaluarea naţională, ale cărei note sunt luate în calcul la intrarea în liceu fără examen.

Măsurile luate acum cinci ani au avut, potrivit iniţiatorilor, un rol social: niciun copil să nu rămână pe stradă şi, chiar cu note de 2, 3 sau 4, să fie admişi în liceu.

Astfel, după prima repartizare computerizată, peste 15.000 de elevi au fost admişi la liceu cu medii sub 5.