Mihail Vlasov a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare

"Admite apelul formulat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr.61/F din 04 aprilie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală. Desfiinţează, în totalitate, sentinţa penală menţionată şi, rejudecând: În baza art. 255 alin. 1 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Mihail Vlasov la pedeapsa de 2 ani închisoare. În temeiul art. 71 Cod penal din 1969 interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal din 1969 ca pedeapsă accesorie. Respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul Mihail Vlasov împotriva aceleiaşi sentinţe", se arată în decizia magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Decizia instanţei supreme este definitivă. În primă instanţă, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ a României a fost achitat, DNA contestând decizia cu apel.

În 15 iunie 2015, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Mihail Vlasov, el fiind acuzat că, în 26 februarie 2013, în calitate de preşedinte al Colegiului de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), i-a cerut unui deputat "să îi susţină interesele", prin promovarea unui proiect de act normativ intitulat "Lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului". Solicitarea a fost formulată în contextul în care Mihail Vlasov îşi dorea adoptarea unui act normativ prin care Camera de Comerţ şi Industrie a României să poată prelua Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, potrivit rechizitoriului procurorilor. În schimbul susţinerii proiectului de lege, Vlasov Mihail, în calitatea sa de preşedinte al Colegiului de conducere al Camerei Naţionale, i-a promis deputatului respectiv, la cererea acestuia, că îl va numi în funcţia de arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.

În cadrul actului de sesizare a instanţei, apare informaţia conform căreia iniţiatorii proiectului vizat de anchetatori au fost parlamentarii: Aurel Vainer, Alina Gorghiu, Klarik Laslo-Attila, Attila Marko, Mircea Grosaru şi Florin Iordache.

Pe 19 octombrie, Alina Gorghiu a fost audiată în acest dosar.

"Sunt câţiva ani de zile de când îl cunosc pe Mihail Vlasov şi am avut o relaţie instituţională, nu de prietenie. Am fost contactată în 2013 de Florin Iordache pentru a semna această inţiativă legislativă, împreună cu el şi alţi colegi ai Camerei Deputaţilor, atât în mandatul acesta cât şi în cel trecut am semnat multe proiecte de lege. Ideea o cunoşteam în mare, nu era nouă, a mai fost un proiect similar susţinut în partid. Registrul Comerţului a mai fost în subordinea Camerei de Comerţ. Ştiam de decizia CCR de respingere a proiectului iniţial. Dar ştiam că acest proiect vine cu modificări în acord cu CCR. Nu am citit acel proiect la momentul semnării. Absolut orice fel de demers trebuia să fie legal si constituţional. Nu a fost susţinut ulterior acest proiect nici în comisia juridică nici în plen. A primit vot negativ. Guvernul nu a susţinut acest proiect şi am considerat să nu acceleram susţinerea iniţiativei. Nici acum nu ştiu daca Mihail Vlasov a redactat acel proiect, pentru că el mi-a parvenit de la Florin Iordache. (...) De câteva ori am dialogat cu preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (n.r Mihail Vlasov). Nu a existat niciun fel de presiune. Am discutat de câteva ori, inclusiv de acest proiect, de procedura şi stadiul lui. Nu mi-am pus nicio secundă problema că cineva urmăreşte un interes personal. Am crezut că iniţiativa poate îmbunătăţi calitatea Registrului Comerţului", le-a spus Alina Gorghiu atunci judecătorilor.

În aceeaşi cauză au mai fost audiaţi Bogdan Olteanu şi Florin Iordache.