Mii de credincioşi s-au închinat la moaştele Sfântului Pantelimon din Capitală

Moaştele Sfântului Pantelimon au fost scoase sâmbătă seara din Biserica Sfântul Pantelimon "Foişorul de Foc", fiind aşezate spre închinare într-un baldachin special amenajat în faţa lăcaşului de cult.

Racla cu moaştele Sfântului Pantelimon au fost purtate apoi în procesiune în jurul bisericii, după slujba Vecerniei, oficiată de un sobor de preoţi. Procesiunea a fost deschisă de persoane care purtau torţe în mâini, urmate de toacă, de steagurile bisericii, de racla cu moaşte şi de o icoană mare cu Sfântul Pantelimon. În timpul procesiunii, credincioşii au avut în mâini lumânări aprinse şi au cântat imnuri închinate Sfântului Pantelimon.

Duminică, racla cu moaştele Sfântului Pantelimon, tămăduitorul de suferinţe, va rămâne în curtea bisericii până când se va închina ultimul pelerin.

Părintele Bogdan Teleanu a evocat, în cuvântul de învăţătură, atât importanţa Sfântului Pantelimon pentru ortodoxie, cât şi învăţătura transmisă peste ani de acest sfânt - să fie făcute fapte de milostenie.

"Sfântul Pantelimon este, de fapt, primul ocrotitor al Capitalei, potrivit documentelor, până când în Bucureşti au fost aduse moaştele Sfântului Dimitrie Basarabov. Numit adesea "doctor fără de arginţi", Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor şi tămăduitor al bolnavilor, un model de doctor. Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon era originar din Nicomidia şi a trăit în timpul împăratului Maximian (292-311), un persecutor al creştinilor", a spus părintele Bogdan Teleanu.

Părinţii Sfântului Pantelimon, Eustorghie şi Euvula, având o situaţie materială bună, s-au îngrijit de creşterea copilului şi l-au dat în seama renumitului doctor Eufrosin, care l-a învăţat cum să-i îngrijească pe bolnavi. De la preotul Ermolae, Pantelimon a învăţat credinţa creştină. Într-o zi, pe când se întorcea acasă, Pantelimon a găsit pe marginea drumului un copil mort, muşcat de o viperă. Dorind să pună la încercare spusele bătrânului preot Ermolae, el s-a rugat lui Dumnezeu ca acel copil să învie, iar vipera să moară. Spre uimirea tânărului Pantelimon, copilul a înviat. Atunci el a alergat la bătrânul Ermolae şi l-a chemat să îl vadă. Ulterior a primit sfântul botez şi sfintele taine.

Pantelimon a tămăduit şi alţi oameni, printre care şi un orb, pe care nici măcar Eufrosin nu l-a putut vindeca. Atrăgând invidia celorlalţi medici, aceştia i-au spus împăratului că Pantelimon este creştin. Dorind să se convingă, împăratul l-a chemat mai întâi pe orbul vindecat, care a mărturisit că el este creştin ca şi cel care l-a tămăduit, iar după aceea l-a chemat pe tânărul Pantelimon. Acesta a mărturisit că este creştin şi, pentru a dovedi puterea lui Dumnezeu, a vindecat un slăbănog despre care toţi spuneau că nu mai are şanse de tămăduire. Cu toate acestea, Pantelimon a fost supus la mai multe suplicii, primind în cele din urmă cununa muceniciei. La fel au fost martirizaţi şi preotul Ermolae, cei doi ucenici ai acestuia, precum şi orbul vindecat.

În tradiţia bisericii, Sfântul Pantelimon a rămas cunoscut ca tămăduitor şi făcător de minuni. În momentul morţii sale, din cer s-a auzit: "Slujitor credincios, dorinţa ta va fi acum îndeplinită, porţile cerului îţi sunt deschise, cununa ta este pregătită. Vei fi de-acum înainte adăpost deznădăjduiţilor, ajutor celor încercaţi, doctor bolnavilor şi teroare demonilor".

Potrivit tradiţiei creştine, în momentul decapitării sfântului, din rana lui nu a curs sânge, ci lapte, iar măslinul de care a fost legat a rodit în acel moment. Spre a nu lua creştinii trupul sfântului, acestuia i s-a dat foc, însă s-a întâmplat atunci o altă minune: acesta a fost scos din cenuşă neatins de foc, fiind îngropat cu mare cinste, pe proprietatea lui Arnantios Scolasticul, în anul 303.

Sute de lăcaşuri de cult din Patriarhia Română îşi sărbătoresc hramul în ziua Sfântului Pantelimon. Printre acestea se numără şi stavropighia patriarhală de la Techirghiol - Mănăstirea "Sfânta Maria", Biserica "Sfântul Pantelimon" - Foişorul de Foc şi Biserica Paraclis universitar "Sfântul Dimitrie", ambele din Bucureşti. La cele două biserici se află fragmente din moaştele Sfântului Pantelimon. Fragmentele din moaştele sfântului se află şi la Catedrala arhiepiscopală din Constanţa.

Mii de oameni au fost duminică şi la Lacu Sărat, lângă Brăila, la slujbele oficiate cu ocazia hramului Mănăstirii "Sfântul Pantelimon".

Biserica veche de la Foişorul de Foc, construită din lemn, a fost atestată documentar în testamentul domnitorului Grigore Ghica, din iulie 1752. Mărturii despre această primă biserică construită din lemn sunt şi în "Bibliografia monumentelor feudale din Bucureşti", a banului N. Cantacuzino.

În anul 1790, în locul bisericii de lemn - după cum se menţionează într-o pisanie sculptată în piatră cu litere chirilice - a fost construită una din zid, de către preotul Ivan ot Silvestru. În pisania aceasta, care se păstrează pe peretele din dreapta pronaosului, se poate citi următorul text: "Doamne, Cel ce cu puterea Ta proslăveşti pe cei ce iubesc podoaba casei Tale şi locul locaşului măririi Tale, primeşte acest sfânt locaş, care este întru slava Ta şi cinstea şi prăznuirea marelui mucenic şi tămăduitor Pantelimon, prin osârdia robilor lui Dumnezeu: părintele Popa Ivan ot Silvestru, Constantin logofăt Bornescu şi jupân Constatin Coramzulea şi jupân Ene Mănciulescu şi cu alţi pravoslavnici creştini, care cu cât s-au îndurat şi s-a făcut în răzmeriţă, leat 1790".

"În Bucureşti, un cartier poartă numele Sfântului Pantelimon, lucru mai rar întâlnit, un spital şi două biserici", a mai spus părintele Teleanu.