Mii de oameni au preferat să ia Agheasma mare de la Patriarhie decât de la biserici de cartier

Slujbele pentru ziua Botezului Mântuitorului, Boboteaza cum i se spune în popor, au început chiar înainte de ivirea zorilor în unele biserici din Capitală, pentru ca atunci când s-a luminat credincioşii să fie deja împreună la sfânta sărbătoare. După Sfânta Liturghie, credincioşii şi preotul au ieşit în curtea unde a fost oficiată slujba de sfinţire a apei.

În alte biserici, preoţii au oficiat mai întâi slujba de sfinţire a apei şi apoi Sfânta Liturghie. Astfel, credincioşii din acele biserici au putut să se aşeze la coadă pentru apa sfinţită şi să asculte, totodată, Slujba Sfintei Liturghii.

La Catedrala Patriarhală, însă, forfota a început de dimineaţă, iar spre prânz, în curte, mii de oameni erau încolonaţi între gardurile montate de jandarmi. Alte câteva sute s-au înghesuit în Catedrală pentru a asista la Sfânta Litrughie săvârşită de PF Daniel.

Întâistătătorul BOR a explicat credincioşilor semnificaţia sărbătorii de Bobotează.

"Când Iisus i-a cerut Sfântului Prooroc Ioan să-l boteze, acesta l-a oprit pe Iisus, zicându-I: «Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine şi Tu vii la mine?». Dar Domnul Iisus i-a zis că botezul Lui este plinirea a toată dreptatea. Prin botezul lui Hristos, toată firea apelor s-a sfinţit. În momentul botezului, cerurile s-au deschis şi s-a auzit glasul lui Dumnezeu: «Acesta este Fiul Meu Cel iubit întru Care am binevoit», iar Sfântul Duh S-a coborât peste Domnul Iisus în chip de porumbel. Astfel S-a descoperit în chip văzut oamenilor Sfânta Treime: Dumnezeu-Tatăl, Dumnezeu-Fiul şi Dumnezeu-Sfântul Duh", le-a spus credincioşilor Patriarhul României.

De asemenea, PF Daniel le-a explicat acestora şi semnificaţia Agheasmei mari.

"I se spune agheasma mare, pentru că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfinţită printr-o dublă epicleză, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Domnul nostru Iisus Hristos a sfinţit apele, prin botezul Său în apa Iordanului. De aceea, şi slujba Agheasmei mari este mai amplă şi mai solemnă ca la agheasma mică, iar cântările şi rugăciunile din cursul ei pomenesc şi proslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în apele Iordanului", a mai spus Întâistătătorul BOR.

În ziua Bobotezei, sfinţirea apei se face dupa Liturghie, în biserică sau în faţa acesteia. În cadrul acestei slujbe speciale de sfinţire a apei s-au citit trei paremii, toate din prorocia lui Isaia, apoi Apostolul şi Evanghelia în care s-a istorisit pe scurt evenimentul botezului Domnului. După ectenia mare a fost rostită o mare şi frumoasa rugăciune de sfinţire a apei, adresată Sfintei Treimi. La finalul slujbei, 12 ierarhi ai Catedralei au afundat, în butoaiele special amenajate, de câte trei ori crucea şi busuiocul cântând troparul Praznicului. "În Iordan botezându-Te Tu Doamne". În acelaşi timp, PF Daniel a sfinţit apa într-un vas de argint mai mic cu care apoi a sfinţit pe rând cele 12 vase, dar şi pe credincioşii adunaţi în faţa reşedinţei patriarhale.

Apoi, PF Daniel le-a urat credincioşilor să simtă efectele benefice ale acestei ape, dar să nu uite că ea trebuie însoţită de credinţă. Mai mult, Întâistătăorul BOR a făcut apel la calm şi răbdare pentru că apă este din belşug, iar dacă nu este luată cu calm şi încredere oamenii nu mai pot simţi beneficiile ei.

Oamenii i-au mulţumit Preafericitului pentru predică şi pentru urări, dar imediat ce "s-a dat liber la apă", au uitat de buna rânduială şi au încercat să treacă printre garduri pentru a ajunge mai repede la robinete. Printre aceştia erau şi persoane care veniseră cu bidoane mari de câte cinci litri sau cu câte trei patru sticle de 2,5 litri.

"Iau mult, aţi auzit ce a spus Preafericitul. Efectele Agheasmei mari asupra credincioşilor care sunt de faţă sau care se vor stropi şi vor gusta din ea sunt de sfinţire. Patriarhul a zis aşa, şi-i dai ei (apei - n.r.) harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă", a declarat, pentru MEDIAFAX, Ion Iordăchescu, un pensionar în vârstă de 70 de ani.

Cei mai mulţi dintre credincioşi au spus că iau mai multă apă pentru că Agheasma mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânînd tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust ca şi atunci când a fost scoasă din izvor, iar alţii pentru că au familie mare sau colegi mulţi la serviciu.

Indiferent pentru cine au luat apa, cei peste şapte mii de litri se împuţinau văzând cu ochii. Pe lângă apa sfinţită, oamenii mai luau la plecare şi câte un pic de busuioc, o garoafă albă sau o crenguţă de brad din aranjamentul care a împodobit crucea mare de trei metri pregătită pentru sărbătoarea de miercuri.

(Material realizat de Elvira Gheorghita, elvira@mediafax.ro)