Video Mii de sindicalişti au protestat în Piaţa Constituţiei

Sindicaliştii s-au adunat în Piaţa Constituţiei în jurul orei 11.00, şi au pornit, la scurt timp, într-un în marş în jurul Palatului Parlamentului, scandând "Demisia!", "Vrem salarii pentru noi şi nu pensii pentru voi", "Hoţii, la puşcărie".

Circulaţia s-a desfăşurat pe un singur sens pe traseul mitingului, Bulevardul Libertăţii - Bulevardul Naţiunilor Unite – strada Izvor – Piaţa Arsenalului – Calea 13 Septembrie – Bulevardul Libertăţii.

Manifestarea, organizată de Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel Alfa", Blocul Naţional Sindical (BNS), Confederaţia Sindicatelor Libere din România (CSLR) "Frăţia" şi Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR), a continuat, în jurul orei 12.30, cu discursurile liderilor confederaţiilor sindicale, rostite tot în Piaţa Constituţiei, şi se încheie cu un program artistic la care participă Ducu Bertzi, Fuego, Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru.

Preşedintele Confederaţiei Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a spus că principalele probleme pentru rezolvarea cărora sindicaliştii s-au adunat în Piaţa Constituţiei se referă la faptul că majoritatea angajaţilor din România muncesc "în condiţii indecente pentru un salariu indecent".

Sindicaliştii cer clasei politice acordarea unei atenţii prioritare problemelor cu care se confruntă, respectiv preluarea şi aplicarea de către guvernele următoare a acordului semnat de sindicate cu actualul Executiv privind creşterea progresivă a salariului minim, astfel ca în anul 2013 acesta să atingă nivelul de 50 la sută din salariul mediu pe economie, a mai spus Hossu.

Liderul Cartel Alfa consideră că este foarte importantă adoptarea de urgenţă a unei legi de salarizare unică pentru sistemul bugetar şi ratificarea de către statul român a convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) privind sănătatea şi securitatea în muncă.

"Fondul de risc profesional trebuie să devină un instrument activ, trebuie adoptate politici de ocupare care să dea posibilitatea în egală măsură bărbaţilor şi femeilor să îşi găsească un loc de muncă în acord cu pregătirea fiecăruia. Dialogul social trebuie să fie real, nu mimat", a explicat liderul Cartel Alfa.

La rândul său, preşedintele BNS, Dumitru Costin, a spus că este indecent că în prezent, din lefurile bugetarilor din România aceştia să nu-şi poată plăti nici măcar facturile la întreţinere.

"Este indecent să fi funcţionar public în România, să ai un salariu de 700 de lei şi să ai restricţionate toate drepturile", a explicat Costin.

Dumitru Costin a mai spus că parlamentarii vor fi "taxaţi" la alegerile de luna viitoare. "Noi existăm în această ţară în fiecare zi, nu doar în campaniille electorale când ne momesc cu mici şi bere. Le cerem să vină să stea de vorbă cu noi, să ne asculte şi să ne rezolve problemele. Asta trebuie să facă, de aceea i-am trimis acolo în aşa-zisa Casă a Poporului", a mai spus Dumitru Costin.

Potrivit celor patru confederaţii sindicale, de Ziua Internaţională a Muncii Decente, sindicatele din întreaga lume organizează manifestări şi cer creşterea puterii de cumpărare a salariilor, muncă sigură şi sănătoasă şi rezolvarea problemelor şi conflictelor prin dialog social şi acorduri, "nu prin impunere şi represiune".

"Revendicăm, în fiecare ţară, creşterea puterii de cumpărare a salariilor, care au o valoare economică si macroeconomică, lansând consumul. Lansăm o luptă deschisă împotriva salariilor mici. Să întărim salariul minim. Luptăm împotriva inegalităţilor salariale. Trebuie să fim capabili din ce in ce mai mult de a afirma valorile solidarităţii şi coeziunii sociale: «salariu egal pentru munca egală în aceleaşi condiţii şi loc de muncă»", mai spun reprezentanţii confederaţiilor sindicale.

Conceptul de "Muncă Decentă", lansat de partenerii sociali (guverne, sindicate, patronate) în 1999, în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), conţine patru mari obiective strategice, şi anume dreptul la muncă, ocuparea forţei de muncă, protecţia socială şi dialogul social.

Unul dintre obiectivele de pe agenda manifestaţiilor sindicatelor europene prilejuite de această zi este respingerea Directivei privind extinderea timpului de lucru.

Directiva, în forma ei originară (din 1993), cuprindea două derogări ample, care permiteau extinderea timpului de lucru aproape nelimitat. Prima este aşa-numita clauză "opt-out", introdusă la iniţiativa Guvernului Marii Britanii, care dă dreptul angajatorului să prelungească durata maximală a timpului săptămânal de lucru, de 48 de ore, pe baza acordului voluntar şi individual al angajatului (articolul18 din Directivă).

Cea de-a doua derogare se referă la timpul de referinţă de patru luni pentru calcularea mediei timpului de lucru, care poate fi extins la un an doar în cazuri specifice, pe bază de contracte colective, potrivit articolului 17 din Directivă.

În decembrie 2003, Comisia Europeană a publicat un document, lansând consultarea asupra revizuirii directivei concentrată pe trei aspecte. Propunerile iniţiale de revizuire ale Comisiei se referă la menţinerea clauzei de "opt-out" individuale, definirea aşa-numitelor părţi inactive ale serviciului de gardă (on-call) ca nefiind timp de muncă, chiar şi atunci când lucrătorul trebuie să se afle disponibil la locul de muncă, extinderea perioadei de referinţă pentru calcularea mediei maxime a săptămânii de lucru de 48 de ore de la patru la 12 luni, fără prevederi şi garanţii de siguranţă.

Confederaţia Europeană a Sindicatelor consideră propunerile Comisiei inacceptabile şi pune la îndoială validitatea lor juridică. Sindicaliştii europeni apreciază că dacă va fi adoptată în forma actuală, va fi prima directivă socială care va introduce un regres la nivelul protecţiei oferite, "fără să ofere în contrapartidă cetăţenilor şi lucrătorilor Europei o înţelegere acceptabilă privind modernizarea şi inovaţia în organizarea timpului de lucru".