Ministerele Agriculturii şi Mediului caută finanţare privată pentru canalul Siret-Bărăgan

"Suntem interesaţi să găsim parteneri în mediul privat pentru finanţarea lucrărilor şi avem cadrul legislativ necesar. Dacă vrem să devenim o ţară exportatoare de produse agricole, este necesară realizarea acestui obiectiv", a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără.

El a adăugat că a abordat readucerea canalului în actualitate inclusiv cu comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş.

"Nu e exclus să găsim surse de finanţare inclusiv din fonduri europene", a spus Tabără.

Proiectul canalului Siret-Bărăgan a fost aprobat în 1986, iar un an mai târziu a început execuţia primului tronson, cu o lungime de 50 de kilometri.

În prezent, proiectul de construcţie a canalului prevede o lungime de 190 kilometri şi un debit de 50-200 metri cubi pe secundă, care ar putea alimenta o suprafaţă de aproximativ 500.000 de hectare, din care 420.000 de hectare reprezintă sisteme noi, şi 80.000 de hectare prin racordarea unor sisteme deja existente.

Potrivit unei evaluări făcute în 2003 şi prezentate de către Valeriu Tabără, există patru variante ale construirii canalului, prima dintre acestea, de la kilometrul 0 la kilometrul 11, necesitând investiţii de 83 de milioane de euro şi urmând să asigure irigarea unei suprafeţe de 23.000 de hectare.

Altă variantă este un canal cu o lungime de 26 de kilometri, care ar iriga 47.000 de hectare de teren şi ar costa 238 milioane euro. Un canal cu lungimea de 50 de kilometri, care să irige 154.000 de hectare, ar necesita investiţii de aproape 685 milioane euro.

Varianta completă a canalului, de la km 0 la km 190, costă 3,6 miliarde de euro şi ar ajuta la irigarea a 500.000 de hectare de teren.

"Aceste investiţii nu presupun doar construcţia canalului în sine, ci şi amenajările de irigaţii, poduri şi un întreg ansamblu de lucrări", a spus Tabără.

El a adăugat că prin construirea canalului se pot iriga în anii medii şi ploioşi, pe lângă cele 500.000 de hectare, alte aproximativ 200.000 de hectare, care folosesc, în prezent, apă prin pompare din Dunăre.

Prin realizarea canalului şi a amenajărilor pentru irigaţii se pot obţine, potrivit lui Tabără, producţii suplimentare de 330.000 tone de grâu, 513.000 tone de porumb, 32.000 tone de soia, 60.000 tone de floarea soarelui, 1,8 milioane tone de furaje şi 133.000 tone de fructe.