Ministerul Afacerilor Interne se opune înfiinţări unei structuri de poliţie judiciară la DIICOT

Poziţia MAI se regăseşte într-un punct de vedere semnat de ministrul Petre Tobă şi trimis către Ministerul Justiţiei, pentru propunerea de completare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciar şi proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea DIICOT, iniţiate de Ministerul Justiţiei.

În cadrul documentului trimis se arată, printre altele, că “potrivit normelor constituţionale, Ministerul Public trebuie să îşi exercite atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete şi nu prin poliţişti de poliţie judiciară”.

Petre Tobă notează că “ în interpretarea prevederilor constituţionale rezultă că, pentru asigurarea unui sistem judiciar imparţial, independent şi eficace, poliţia judiciară trebuie să fie o structură distinctă, în afara Ministerului Public, cu dublă subordonare”, se notează în punctul de vedere al MAI.

Ministerul de Interne consideră, potrivit punctul de vedere transmis, că prin demersurile Ministerului Public şi Ministerului Justiţie “se măreşte şi mai mult discrepanţa de salarizare dintre diferitele categorii de poliţişti, în condiţiile în care cei detaşaţi la unităţile de parchet vor avea o salarizare net superioară colegilor lor”.

Oficialul MAI critică soluţia promovată de DIICOT şi Ministerul Public pentru că ar duce la întărărirea unităţilor de parchet prin preluarea specialiştilor Poliţia Române.

“Fără a intra în detalii privind eficienţa modului de organizare a DIICOT, aspect ce ţine de apanajul exclusiv al Ministerului Public, criticăm soluţia promovată întrucât aceasta constă în întărirea unităţilor de parchet prin preluarea specialiştilor Poliţiei Române şi, implicit, prin acestei din urmă instituţii, fără a ţine seama de rolul şi responsabilitatea în prevenirea şi şi criminalităţii bine definită de liegslaţie şi intens conştientizată de cetăţean”, se arată în document.

Punctul de vedere al MAI vine după ce, în luna martie a acestui an, un draft al proiectului de ordonanţă de urgenţă referitoare la realizarea interceptărilor prevedea ca Ministerul Public si Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) să aibă propria structură de poliţie judiciară, formată din angajaţi detaşaţi de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI). În cazul DIICOT, în proiect sunt prevăzute 25 de posturi de ofiţeri de poliţie judiciară.

„În vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cadrul Ministerului Public pot funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, în limita posturilor aprobate potrivit legii", se arăta în proiect.

Potrivit modificărilor, "detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune, la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către ministrul Afacerilor Interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora" menţionându-se că "pe durata detaşării ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare. Dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie. Actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia".

Aceeaşi este situaţia şi în cazul DIICOT, în proiectul de lege precizându-se că "în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism funcţionează, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor direcţiei, în limita posturilor prevăzute de lege", pentru această structură fiind prevăzute în document 25 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară.