Ministerul Educaţiei a avizat hotărârea CNE potrivit căreia Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat

"Direcţia Generală Juridică din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a avizat Hotărârea Nr. 941/05.09.2012 a Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehhologice şi Inovării (CNECSDTI) privind soluţionarea sesizării de plagiat referitoare la teza de doctorat a doamnei Laura Codruţa Kovesi", se arată într-un comunicat de presă al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX.

Membrii Consiliului Naţional de Etică au analizat sesizarea formulată în 25 mai 2012 de către Grupul de Investigaţii Politice, precum şi informaţiile, datele, documentele şi probele materiale, constatând că au fost respectate toate normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică făcută de Laura Codruţa Kovesi.

"Ca urmare, apreciază ca fiind neîntemeiată calificarea drept plagiat a paragrafelor din cadrul tezei de doctorat «Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal» susţinută în decembrie 2011", a precizat ANCS.

Consiliul Naţional de Etică a decis, cu unanimitate de voturi, că fostul procuror general Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat, hotărârea fiind luată în baza evaluării făcute de experţii tehnici ai CNE, declarau, în 2 septembrie, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii CNE.

Experţii tehnici ai CNE au stabilit, în 27 iulie, că procurorul general Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat. Potrivit reprezentanţilor CNE, experţii au luat relativ uşor această decizie, întrucât documentele prezentate erau foarte clare în sensul că teza de doctorat nu conţine elemente de plagiat.

Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, instituţie pe lângă care funcţionează CNE, precizase anterior, în aceeaşi zi, că procurorul general a adus la Consiliu probe suficiente şi convingătoare pentru a nu fi nevoie să i se solicite documente suplimentare.

Codruţa Kovesi, al cărei mandat de procuror general al României a expirat în 2 octombrie, a fost audiată la CNE în 27 iulie, ea declarând că a adus argumente şi a prezentat probe care dovedesc faptul că nu a plagiat, iar un verdict nu poate fi decât în acest sens.

"Am publicat înainte de a fi procuror general sub numele de Lascu pentru că eram necăsătorită. Toate articolele pe care le-am publicat pe acest segment de activitate (combaterea crimei organizate-n.r.) şi care apar în teza de doctorat sunt publicate în revista Dreptul, care nu este pe internet tocmai pentru a proteja drepturile de autor. O mare parte dintre paragrafele despre care se susţine că le-am plagiat de la persoane care le-au scris în 2008-2009 sunt paragrafe pe care eu le-am publicat încă din anul 2002. Persoanele despre care se spune că le-am plagiat şi am copiat din cartea lor m-au citat pe mine în cartea lor cu aceste articole apărute anterior", a spus atunci Kovesi.

Probele luate în discuţie de experţii CNE demonstrează că paragrafele incriminate ca fiind elemente de plagiat, apărute în cărţi din 2008, au fost publicate de Codruţa Kovesi cu şase ani mai devreme, în revista de specialitate Dreptul. Ulterior, Kovesi a consemnat respectivele paragrafe în lucrarea ei de doctorat.

În 18 mai, Grupul de Investigaţii Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, a susţinut că lucrarea de doctorat a procurorului general Codruţa Kovesi este un plagiat.

GIP a publicat mai multe pasaje din lucrări de specialitate care s-ar regăsi, fără citarea sursei, în lucrarea de doctorat a Codruţei Kovesi, care şi-a obţinut doctoratul în decembrie 2011, la Universitatea de Vest din Timişoara. Textele invocate de GIP ar fi fost publicate în 2006, 2007.

Kovesi şi-a început lucrarea de doctorat în 2004, ea fiind numită procuror general al României la sfârşitul lunii septembrie 2006.

Codruţa Kovesi a respins acuzaţiile GIP potrivit cărora lucrarea sa de doctorat ar fi un plagiat şi a solicitat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să-i apere reputaţia în acest caz, întrucât teza nu cuprinde însuşirea vreunei metodologii ştiinţifice a unui alt autor, ci face trimitere la toţi autorii şi lucrările citate.

"Teza de doctorat «Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal» face trimitere la toţi autorii şi lucrările citate, iar caracterul de noutate şi valoarea ştiinţifică a lucrării au fost constatate de către comisia de doctorat din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Conform metodologiei, lucrarea a fost postată pe site-ul instituţiei organizatoare, iar susţinerea lucrării a fost publică", informa, printr-un comunicat din 18 mai, Laura Codruţa Kovesi.

Ca orice teză de doctorat, explica Laura Codruţa Kovesi, lucrarea conţine stadiul cercetărilor în domeniu până în momentul începerii cercetării ştiinţifice propriu-zise şi pe tot timpul cercetării ştiinţifice, iar lucrările studiate sunt citate ca bibliografie, fără o trimitere expresă. Stadiul cercetării în domeniu nu se menţionează în totalitate ca un citat, iar ghilimelele se folosesc numai în cazul definiţiilor ce aparţin în exclusivitate unui anumit autor, notează sursa citată.

Teza cuprinde un număr de 444 pagini, iar pasajele la care se referă articolul acuzator reprezintă aspecte de generalitate, nu de conţinut.

"Volumul de informaţie pe care îl cuprinde teza poate duce la apariţia unor erori materiale de dactilografiere privind numele autorilor. Totodată, unele fragmente presupus a fi citate fără indicarea sursei se regăsesc în numeroasele articole privind combaterea criminalităţii organizate la care am fost autor sau coautor şi care au fost publicate anterior anului 2005, indicate în CV-ul Codruţei Kovesi publicat de şase ani pe site-ul Ministerului Public. Unele dintre aceste articole sunt citate, la rândul lor, în lucrările la care face referire articolul", preciza Kovesi.