Ministerul Educaţiei cere universităţilor strategii pentru creşterea numărului de studenţi

"Avem strategia de corelare a pieţii muncii cu oferta educaţională, cu ceea ce produc universităţile. Fiecare universitate îşi adoptă strategii proprii. Acum 10 ani, aveam un milion de studenţi, iar acum avem doar 500.000. Şi să nu uităm trei elemente foarte importante: acum 10 ani, am intrat în Uniunea Europeană, evident, că până atunci, elevii din România foarte greu puteau merge ca studenţi în spaţiul U.E. Dar acum, un număr considerabil de absolvenţi de liceu optează pentru universităţi din Uniunea Europeană. În al doilea rând, numărul copiilor a scăzut dramatic din 2007 faţă de 2017 şi un alt element foarte important, cel puţin în ultimii doi-trei ani de zile, observăm că foarte mulţi elevi se îndreaptă spre învăţământul profesional şi dual, adică, preferă o meserie în locul universităţii", a declarat, pentru MEDIAFAX, Liviu Pop, ministrul Educaţiei Naţionale.

Chiar dacă ministrul le cere universităţilor să vină cu propriile strategii, reprezentnaţii marilor centre universitare spun că număr candidaţilor pentru locurile scoase de ei la concurs este mai mare în fiecare an, dar acest lucru nu rezolvă adevărata problemă.

"Anul acesta, a crescut numărul studenţilor înscrişi la Universitatea Politehnică din Bucureşti, cu 600, înainte de examenul de admitere, faţă de anul trecut. Noi am dat examen cu probe scrise la facultăţi. În ultimii şase ani, numărul studenţilor a crescut de la 3.500 la peste 6.500. Studenţii vin către domeniile care sunt mai căutate, către universităţile care au un anumit prestigiu. Numărul studenţilor a scăzut dramatic în mijlocul crizei economice în anii 2009-2010. Familiile nu au avut capacitatea financiară să susţină tinerii în centrele universitare. Vorbim şi de numărul absolvenţilor de liceu, care au diplomă de bacalaureat, care este relativ constant. Ceea ce este mai grav este faptul că sistemul preuniversitar este în colaps din punctul de vedere al orientării", a explicat, pentru MEDIAFAX, Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti.

Asociaţiile de studenţi sunt de părere că universităţile trebuie să îşi orienteze atenţia şi spre grupurile minoritare, de unde ar putea recruta studenţi cu mult potenţial.

"Centrele universitare ar trebui să se uite şi la grupurile din mediul rural, la persoanele cu dizabilităţi sau la studenţii maturi, cei care se înscriu să facă studii superioare la distaţă faţă de absolvirea liceului. Sunt oameni cu deficienţe de auz, văz sau locomotor, care pot avea un potenţial extraordinar, dar facultăţile nu sunt pregătite să lucreze cu astfel de oameni, să le acorde o şansă. Problema locului de cazare este un impediment. Poate un elev venit din mediul rural nu îşi permită să plătească chiria în Bucureşti. Ar putea să se pună mai mult accentul şi pe învăţământul la distanţă", a menţionat, pentru MEDIAFAX, Vlad Cherechel, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România.

O altă problemă evidenţiată de studenţi este legată de abandonul universitar pentru că sunt mulţi studenţi care realizează, după primul an de facultate, că domeniul ales nu este cel potrivit.

"Din punctul acesta de vedere, s-au luat măsuri cum ar fi bursa socială, faptul că bursele se acordă şi pe timpul vacanţei, a crescut punctul de bursă la 201 lei. Deci, universităţile primesc de două ori mai mulţi bani decât până acum. Sperăm ca efectele acestor măsuri să le vedem în viitor. Trebuie să ţinem cont de politica de orientare şi consiliere a întregului sistem de învăţământ. Elevilor nu li se explică cum anume şi de ce trebuie să aleagă o universitate, un program de studii sau altul. Aşa ajung în mediul universitar şi îşi dau seama că acea specializare nu li se potriveşte, astfel abandonează şi de foarte multe ori, nu se mai gândesc să înceapă un nou program de studii. Politicile de consiliere nu sunt corelate între preuniversitar şi universitar", a explicat pentru MEDIAFAX, Horia Oniţa, vicepreşedintele Consiliului de Tineret din România.