Ministerul Justiţiei: Instituţia transferării persoanelor condamnate nu trebuie confundată cu cea a extrădării

"Cu ocazia vizitei oficiale în România a domnului Bashar Al-Assad, preşedintele Republicii Arabe Siriene, au fost semnate două instrumente de cooperare judiciară între cele două state, respectiv Tratatul între România şi Republica Arabă Siriană privind extrădarea şi Tratatul între România şi Republica Arabă Siriană privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate", arată MJ, într-un comunicat de vineri.

Potrivit Ministerului român al Justiţiei, semnarea celor două tratate prezintă o mare importanţă din perspectiva migrării fenomenului infracţional către state mai puţin accesibile din punct de vedere al sistemelor juridice, care necesită adoptarea unei politici penale de maximizare şi concentrare a eforturilor în lupta împotriva criminalităţii organizate.

Actualizarea şi dezvoltarea cadrului juridic între România şi Republica Arabă Siriană în materia extrădării prezintă un deosebit interes practic şi constituie, în acelaşi timp, un semnal politic pozitiv privind consolidarea cooperării între cele două state.

În prezent, relaţiile de extrădare între România şi Republica Arabă Siriană sunt reglementate de Convenţia între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Siriană privind asistenţa judiciară în materie civilă, familială şi penală, semnată la Damasc la 2 decembrie 1978. Noul Tratat va înlocui, la intrarea sa în vigoare prevederile Convenţiei din 1978.

Noul Tratat are ca obiect extrădarea în relaţia dintre România şi Republica Arabă Siriană şi reglementează: "obligaţia de extrădare", "infracţiuni care dau loc la extrădare", "motivele obligatorii de refuz", "motive facultative de refuz", "obligaţii în caz de refuz al extrădării", "cererea de extrădare şi documentele necesare", "admisibilitatea documentelor şi traducerea", "arestarea provizorie", "proceduri simplificate", "comunicări ulterioare", "hotărârea şi predarea", "predarea temporară şi predarea amânată", "cereri de extrădare sau de predare formulate de mai multe state", "sechestrarea şi remiterea de bunuri", "regula specialităţii", "tranzitul", "reprezentare şi cheltuieli", "consultări", "asistenţa consulară", "relaţia cu alte tratate" şi "dispoziţii finale".

Faţă de calitatea României de Stat Membru al Uniunii Europene, acest Tratat reglementează problema concursului între o cerere de extrădare formulată de Republica Arabă Siriană şi cereri de extrădare formulate de alte state, inclusiv de către state membre ale al Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte procedura de extrădare, conform legii române, aceasta presupune, din perspectiva României ca stat solicitant mai multe etape: localizarea persoanei urmărite într-un anumit stat, informarea cu privire la această localizare a autorităţii judiciare competente, transmiterea unei încheieri prin care se constată întrunirea condiţiilor pentru a se solicita extrădarea, precum şi a documentelor anexe acesteia, efectuarea controlului de regularitate de către Ministerul Justiţiei şi în cazul întrunirii condiţiilor legale întocmirea cererii de extrădare, transmiterea cererii de extrădare pe canale diplomatice sau direct (în funcţie de instrumentul juridic aplicabil între România şi statul solicitat).

Tratatul privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate îşi propune să stabilească coordonatele de bază care să asigure cooperarea bilaterală în materia transferării persoanelor condamnate. Instrumentul de cooperare are în vedere necesitatea de a asigura o mai bună protecţie propriilor cetăţeni, dar şi nevoia intensificării cooperării pe plan juridic între România şi Republica Arabă Siriană care să se subscrie contextului general al dezvoltării relaţiilor bilaterale.

Acest document de cooperare bilaterală are rolul de a oferi posibilitatea persoanelor condamnate definitiv în străinătate de a-şi executa pedeapsa în ţara de origine, favorizând astfel reintegrarea socială a persoanelor condamnate în statul al căror resortisanţi sunt. Hotărârea de condamnare este pronunţată aşadar în acest caz de către autorităţile unui stat semnatar, împotriva unui cetăţean al celuilalt stat semnatar. România a încheiat astfel de acorduri cu Egipt, Turcia şi Republica Moldova, cel mai recent încheiat fiind cu Regatul Norvegiei, care urmează a fi ratificat de Parlamentele celor două state.

La nivel european, în materia transferării persoanelor condamnate se aplică prevederile Convenţiei Europene asupra transferării persoanelor condamnate (Strasbourg, 21 martie 1983) cu protocolul adiţional la aceasta (Strasbourg, 1997). Totodată, arată MJ, România a încheiat un acord cu Republica Italiană, privind transferarea persoanelor condamnate cărora li s-a aplicat măsura expulzării sau a conducerii la frontieră.

Dispoziţiile Tratatului corespund cu cerinţele legislaţiei internaţionale în domeniu, cuprinzând dispoziţii referitoare la condiţiile în care se poate acorda transferul, documentele necesare precum şi efectele transferării atât pentru statul de condamnare cât şi pentru statul de executare.

"Precizăm că instituţia transferării persoanelor condamnate nu trebuie confundată cu cea a extrădării, aceasta din urmă fiind o formă de cooperare prin care o persoană care se sustrage de la actul de justiţie este predată statului solicitant", subliniază MJ.

Procedura ce trebuie urmată după semnarea celor două Tratate cu partea siriană este una standard, respectiv va fi necesar ca tratatele bilaterale să fie ratificate atât de partea română, cât şi de partea siriană, în conformitate cu legislaţia fiecărei părţi contractante, tratatele urmând să intre în vigoare după ce va avea loc schimbul de notificări cu privire la finalizarea procedurilor de ratificare în ambele ţări.

Potrivit articolului 39 din Lega 590/2003, textele tratatelor bilaterale nu pot fi făcute publice până la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Miercuri, în jurul orei 12.00, la Cotroceni a fost semnat şi Tratatul privind transferul de persoane cu condamnări privative de libertate. Acest document a fost semnat de către ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi ministrul sirian de Externe, Walid al-Moallem.

Iniţial, şi Tratatul de extrădare era programat să fie semnat tot atunci, însă documentul nu a mai fost semnat şi nicio instituţie nu a dorit să precizeze care au fost motivele.

Preşedinţia a anunţat, joi, că, în contextul finalizării "discuţiilor la nivel tehnic", miercuri seară a fost semnat Tratatul de extrădare dintre România şi Siria, comunicatul Administraţiei prezidenţiale fiind emis la câteva minute după anunţul preşedintelui Traian Băsescu.

"Ca urmare a finalizării discuţiilor la nivel tehnic, în cursul serii de miercuri, 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, ministrul Justiţiei al Guvernului României, Cătălin Predoiu şi ministrul de Externe al Republicii Arabe Siriene, Walid Al-Moallem, au semnat Tratatul între România şi Republica Arabă Siriană privind extrădarea", informează Preşedinţia.

Conform sursei citate, "cele două părţi continuă discuţiile în vederea semnării şi a altor documente importante pentru dezvoltarea relaţiilor economice bilaterale, în domenii precum infrastructură, turism, aviaţie civilă, transport maritim, servicii medicale de urgenţă".

Anunţul a venit la câteva minute după ce preşedintele Traian Băsescu a declarat, după despărţirea de preşedintele sirian, Bashar Al-Assad, la ieşirea de la restaurantul "Hanu' berarilor", că Tratatul de extrădare între România şi Siria a fost semnat "aseară, între concert şi dineu".

În Siria este deţinut omul de afaceri Omar Hayssam - cetăţean sirian, născut în 1 martie 1963 - care la Bucureşti a fost condamnat, în lipsă, la 20 de ani de închisoare pentru implicare în răpirea a trei reporteri români la Bagdad, cazul acestuia constituind o premieră în România.