Ministerul Justiţiei: Nu am fost informaţi şi nu avem acte privind eventuala punere în libertate a lui Omar Hayssam

"Având în vedere interesul manifestat de mass-media cu privire la numitul Omar Hayssam, precizăm că Ministerul român al Justiţiei nu a fost informat şi nu deţine documente cu privire la o eventuală punere în libertate a acestuia", potrivit unei informări transmise de Ministerul Justiţiei.

Avocatul care l-a apărat pe Omar Hayssam, Ion Cazacu, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX că există un document oficial de la Procuratura generală a Siriei, transmis tatălui sirianului, în care se arată că există o deciziei de executare a patru ani de închisoare, începând cu 9 ianuarie 2008. Potrivit avocatului, prin deducţie, în 9 ianuarie 2012 pedeapsa a fost considerată executată.

Avocatul a menţionat că nu are cunoştinţă dacă în Siria pe numele lui Omar Hayssam există şi alte decizii de condamnare sau de executare a unor pedepse.

Ion Cazacu a spus că nu ştie unde este în prezent Omar Hayssam.

Ion Cazacu declara în martie 2011 că deţine o adresă oficială din partea statului sirian în care este informat că Omar Hayssam este încarcerat într-o închisoare din Siria încă din 2008, el având de executat o pedeapsă de patru ani pentru infracţiuni la legea siguranţei statului. El preciza atunci că a depus la instanţă un document provenit, la cererea familiei sirianului, de la Procuratura generală din Siria prin care se atesta "negru pe alb" faptul că Omar Khaled Hayssam execută o pedeapsă de patru ani într-o închisoare din Republica Siriană.

Ratificarea acordurilor cu Siria privind extrădarea şi transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate este blocată, din august 2011, la comisiile Parlamentului, care au considerat că, în contextul actual, aprobarea lor ar avea efecte negative asupra imaginii României.

Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean, declara, în 31 august 2011, că la nivelul Comisiei de politică externă a fost îngheţată procedura de ratificare a unor acorduri cu un stat care "a recurs şi recurge la acţiuni de reprimare violentă a propriei populaţii".

Titus Corlăţean nu a nominalizat atunci statul la care se referă, însă surse politice au precizat pentru MEDIAFAX că este vorba despre acordurile semnat în noiembrie 2010 la Bucureşti, cu ocazia vizitei preşedintelui sirian, Bashar Al-Assad.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, în 3 februarie 2011, decretele pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a tratatelor între România şi Republica Arabă Siriană privind extrădarea şi a celui privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate, semnate la Bucureşti la 10 noiembrie 2010.

Traian Băsescu declara, în noiembrie 2010, cu ocazia vizitei preşedintelui sirian, Bashar Al-Assad, la Bucureşti, că Tratatul de extrădare între România şi Siria a fost semnat în 10 noiembrie, în cursul serii, "între concert şi dineu". Tot în 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, a fost semnat şi Tratatul privind transferul de persoane cu condamnări privative de libertate. Acest document a fost semnat de către ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi ministrul sirian de Externe, Walid al-Moallem.

Ministerul Justiţiei informa, în 12 noiembrie 2010, că tratatul dintre România cu Siria are rolul de a oferi posibilitatea persoanelor condamnate definitiv în străinătate de a-şi executa pedeapsa în ţara de origine, MJ precizând că instituţia transferării condamnaţilor nu trebuie confundată cu cea a extrădării.

În prezent, relaţiile de extrădare între România şi Republica Arabă Siriană sunt reglementate de Convenţia între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Siriană privind asistenţa judiciară în materie civilă, familială şi penală, semnată la Damasc la 2 decembrie 1978. Noul Tratat urma să înlocuiască prevederile Convenţiei din 1978.

Noul Tratat are ca obiect extrădarea în relaţia dintre România şi Republica Arabă Siriană şi reglementează: "obligaţia de extrădare", "infracţiuni care dau loc la extrădare", "motivele obligatorii de refuz", "motive facultative de refuz", "obligaţii în caz de refuz al extrădării", "cererea de extrădare şi documentele necesare", "admisibilitatea documentelor şi traducerea", "arestarea provizorie", "proceduri simplificate", "comunicări ulterioare", "hotărârea şi predarea", "predarea temporară şi predarea amânată", "cereri de extrădare sau de predare formulate de mai multe state", "sechestrarea şi remiterea de bunuri", "regula specialităţii", "tranzitul", "reprezentare şi cheltuieli", "consultări", "asistenţa consulară", "relaţia cu alte tratate" şi "dispoziţii finale".

Faţă de calitatea României de Stat Membru al Uniunii Europene, acest Tratat reglementează problema concursului între o cerere de extrădare formulată de Republica Arabă Siriană şi cereri de extrădare formulate de alte state, inclusiv de către state membre ale al Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte procedura de extrădare, conform legii române, aceasta presupune, din perspectiva României ca stat solicitant mai multe etape: localizarea persoanei urmărite într-un anumit stat, informarea cu privire la această localizare a autorităţii judiciare competente, transmiterea unei încheieri prin care se constată întrunirea condiţiilor pentru a se solicita extrădarea, precum şi a documentelor anexe acesteia, efectuarea controlului de regularitate de către Ministerul Justiţiei şi în cazul întrunirii condiţiilor legale întocmirea cererii de extrădare, transmiterea cererii de extrădare pe canale diplomatice sau direct (în funcţie de instrumentul juridic aplicabil între România şi statul solicitat).

Tratatul privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate îşi propune să stabilească coordonatele de bază care să asigure cooperarea bilaterală în materia transferării persoanelor condamnate. Instrumentul de cooperare are în vedere necesitatea de a asigura o mai bună protecţie propriilor cetăţeni, dar şi nevoia intensificării cooperării pe plan juridic între România şi Republica Arabă Siriană care să se subscrie contextului general al dezvoltării relaţiilor bilaterale.

Acest document de cooperare bilaterală are rolul de a oferi posibilitatea persoanelor condamnate definitiv în străinătate de a-şi executa pedeapsa în ţara de origine, favorizând astfel reintegrarea socială a persoanelor condamnate în statul al căror resortisanţi sunt. Hotărârea de condamnare este pronunţată aşadar în acest caz de către autorităţile unui stat semnatar, împotriva unui cetăţean al celuilalt stat semnatar. România a încheiat astfel de acorduri cu Egipt, Turcia şi Republica Moldova, cel mai recent încheiat fiind cu Regatul Norvegiei, care urmează a fi ratificat de Parlamentele celor două state.

La nivel european, în materia transferării persoanelor condamnate se aplică prevederile Convenţiei Europene asupra transferării persoanelor condamnate (Strasbourg, 21 martie 1983) cu protocolul adiţional la aceasta (Strasbourg, 1997).

Tratatele bilaterale trebuie să fie ratificate atât de partea română, cât şi de partea siriană, în conformitate cu legislaţia fiecărei părţi contractante, urmând să intre în vigoare după ce va avea loc schimbul de notificări cu privire la finalizarea procedurilor de ratificare în ambele ţări. Potrivit articolului 39 din Legea 590/2003, textele tratatelor bilaterale nu pot fi făcute publice până la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Omar Hayssam se află în prezent în închisorile siriene, declara preşedintele sirian Bashar al-Assad într-un interviu din 11noiembrie 2010, pentru ziarul "Adevărul", menţionând că după ce acesta îşi va ispăşi condamnarea în Siria, cele două părţi vor discuta despre ce urmează să se facă mai departe.

Preşedintele sirian explica, în 11 noiembrie 2010, într-un interviu acordat ziarului "Adevărul" ce se poate întâmpla în acest caz după semnarea acordului cu România. "Atât timp cât o persoană se află deja în închisoare, atunci pentru ce trebuie să fie transferată în altă închisoare, într-o altă ţară? Important e să vedem ce se va face după ce se va termina condamnarea. Deci, după ce îşi ispăşeşte condamnarea în Siria, vom discuta ce se face mai departe. Dacă va exista o altă condamnare în ţara respectivă, pentru a-şi ispăşi şi condamnarea respectivă, atunci se va discuta pe acest caz. Discuţia nu e politică, e la nivelul instituţiilor abilitate", spunea Bashar al-Assad.

Întrebat dacă lui Omar Hayssam îi va rămâne de ispăşit în România doar diferenţa de pedeapsă, preşedintele sirian a răspuns: "Asta nu scrie în acord".

"Spun ca logică, aşa cum văd eu lucrurile: important e ca persoana să fie condamnată, să fie în închisoare. Pentru că avem asemenea acorduri şi cu alte ţări arabe. Fiecare caz se studiază de sine stătător. Această persoană se află în închisoare. Mulţi români cred că el e liber în Siria, dar el este în închisoare, cu condamnare şi condamnarea e de câţiva ani. După semnarea acestui acord, vor începe discuţiile pe acest caz. Asemenea discuţii nu ţin de serviciile de informaţii, e vorba de puterea judecătorească", afirma preşedintele sirian.

Omar Hayssam - cetăţean sirian, născut în 1 martie 1963 - a fost condamnat, în lipsă, la 20 de ani de închisoare pentru implicare în răpirea a trei reporteri români la Bagdad, cazul acestuia constituind o premieră în România.

Fuga acestuia, după ce a fost eliberat din motive medicale, la solicitarea Parchetului, a determinat revocarea din funcţii a şefilor de servicii de informaţii române, dar şi a procurorului general al României. Autorităţile române au iniţiat o serie de demersuri pentru aducerea lui Hayssam în România, pentru a-şi ispăşi pedeapsa la închisoare.