Ministerul Justiţiei pune în dezbatere Strategia Naţională Împotriva Criminalităţii Organizate 2021-2024

Ministerul Justiţiei a iniţiat şi coordonat, în perioada martie-august, consultări interinstituţionale pentru înfiinţarea unui grup de lucru ce a inclus instituţii precum Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Serviciul de Informaţii Externe (SIE). Pentru definitivarea abordării strategice au mai fost consultate Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

„Timp de aproape 4 luni, între august şi noiembrie 2020, am lucrat pentru a radiografia cât mai onest situaţia în care ne aflăm, capacitatea naţională de răspuns la provocările pe care le ridică criminalitatea organizată, contextul internaţional în care sunt plasate fluxurile infracţionale transfrontaliere. În acest timp, am beneficiat şi de expertiza specialiştilor FBI, cu ajutorul Ambasadei SUA la Bucureşti şi al Departamentului de Stat pentru Justiţie”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Strategia Naţională împotriva Criminalităţii Organizate 2021-2024 este structurată pe cinci direcţii de acţiune: creşterea capacităţii de prevenire a fenomenului şi a rezilienţei în faţa acestuia; dezvoltarea capacităţii instituţionale de a lupta împotriva criminalităţii organizate; consolidarea intervenţiei împotriva formelor de manifestare a criminalităţii organizate; limitarea accesului grupurilor de crimă organizată la resurse financiare; consolidarea cooperării naţionale şi internaţionale.

Din punct de vedere al rezultatelor, la finalul perioadei de implementare a strategiei, instituţiile responsabile vor fi în măsură să arate că şi-au consolidat capacităţile de prevenire şi contracarare a fenomenului în regim integrat.

Totodată, spun cei de la Ministerul Justiţiei, într-un comunicat de presă, cooperarea cu partenerii externi va fi mai intensă şi mai eficientă atât la nivel european, cât şi internaţional.

„Victimele acţiunilor întreprinse de reţele de criminalitate organizate vor beneficia de măsuri de protecţie ce le vor asigura redobândirea sentimentului de siguranţă şi de încredere în autorităţi. Martorii vor beneficia, de asemenea, de măsuri de protecţie proporţionale cu riscurile asumate în cadrul procesului penal şi necesare pentru o mai mare deschidere către cooperarea cu autorităţile judiciare şi, ulterior, reintegrarea acestora în societate. Cetăţenii se vor simţi mai în siguranţă şi vor asocia efectele pozitive ale reducerii fenomenului de criminalitate organizată cu eforturile susţinute din partea autorităţilor pe această linie”, se arată în documentul citat.

Proiectul elaborat de Ministerul de Justiţie a fost supus dezbaterii publice.

„Sunt convins că, la sfârşitul procesului de consultare, vom avea o strategie care să ghideze în mod eficient pentru următorii patru ani răspunsul statului român la fenomenul criminalităţii organizate”, a mai declarat Cătălin Predoiu.

România nu a mai acţionat într-un cadru strategic împotriva criminalităţii organizate de 13 ani, de când şi-a încetat efectele Strategia naţională de combatere a criminalităţii organizate în perioada 2004-2007.