Ministerul Justiţiei respinge afirmaţiile fostului şef al CSM privind grefierii, considerându-le eronate

MJ susţine că judecătorul Horaţius Dumbravă - preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii în 2011, membru în acest for - induce opinia publică în eroare, în condiţiile în care "cunoaşte că această categorie de personal nu face parte din puterea judecătorească, motiv pentru care în niciun stat în care există Consilii Judiciare, acestea nu gestionează cariera grefierilor, ci, exclusiv, cariera magistraţilor".

Ministerul Justiţiei face precizări, într-un comunicat remis MEDIAFAX, faţă de afirmaţiile judecătorului Horaţius Dumbravă, potrivit cărora există o tendinţă de "acaparare a puterii judecătoreşti de către Executiv" care se manifestă prin noua lege a personalului auxiliar, deoarece "acest proiect de lege prevede că întreg personalul auxiliar - grefierii, personalul conex - să fie centralizat în mâna ministrului".

"În vara anului 2010 s-a constituit un grup de lucru format din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public, Şcolii Naţionale de Grefieri şi ai organizaţiilor sindicale reprezentative ale personalului, grup de lucru ce a avut ca obiect elaborarea unor principii şi direcţii generale în vederea modificării statutului personalului auxiliar de specialitate. Urmare a activităţii grupului de lucru, a fost redactat proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, care a fost transmis Parlamentului României, spre dezbatere. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege în discuţie, în data de 15 februarie 2012", explică MJ

În esenţă, proiectul de lege îşi propune: regândirea rolului personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea; responsabilizarea acestei categorii de personal; utilizarea eficientă a resurselor umane existente la nivelul sistemului judiciar, prin transferul unor sarcini administrative şi jurisdicţionale în materie necontencioasă de la magistraţi la grefieri.

În egală măsură, demersul legislativ contribuie la îndeplinirea recomandărilor cuprinse în Rapoartele Comisiei Europene relative la transferul de atribuţii de la judecători la grefieri, precum şi introducerea funcţiei de manager de instanţă.

Ca model legislativ, Ministerul Justiţiei a evaluat, în principal, modelul german care a inspirat toate statele membre.

Prin rezoluţia Adunării Generale a Uniunii Europene a Grefierilor din 15 septembrie 2011 (Bucureşti), Uniunea Europeană a Grefierilor a salutat proiectul de lege în discuţie, apreciind calitatea soluţiilor legislative, menite a adapta profesia de grefier şi cea de manager de instanţă la standardele impuse în Cartea Verde a Grefierilor Europeni.

Între soluţiile legislative preconizate, MJ menţionează: introducerea funcţiei de manager de instanţă şi transferul către această funcţie a unor atribuţii administrative îndeplinite de preşedintele de instanţă; reducerea numărului total de angajatori ai personalului de specialitate, de la 34 în prezent (15 curţi de apel, 15 parchete de pe lângă curţile de apel, PICCJ, ICCJ, DNA şi DIICOT) la doar trei (MJ, PICCJ, ICCJ), acest lucru fiind de natură să conducă la o reglementare unitară, atât în privinţa activităţii, cât şi a carierei profesionale a personalului; regândirea rolului şi competenţelor personalului de specialitate şi rearanjarea diferitelor categorii de personal, în conformitate cu modelul grefierului european propus prin Cartea Verde a Grefierului European; înfiinţarea funcţiei de grefier judiciar, pe modelul european al grefierului cu atribuţii sporite, în scopul degrevării magistraţilor şi a simplificării anumitor proceduri, realizându-se astfel transferul unor atribuţii administrative şi jurisdicţionale în materie necontencioasă de la judecători la grefierii judiciari; grefierii judiciari vor soluţiona în mod independent şi sub proprie răspundere, în procedură administrativă, cererile care le sunt atribuite în competenţă; introducerea obligativităţii studiilor superioare juridice pentru numirea în funcţia de grefier, condiţie obligatorie şi pentru admiterea la Şcoala Naţională de Grefieri.

Toate aceste modificări/completări legislative au fost agreate cu sindicatele din sistemul judiciar, în scopul consolidării profesiei de grefier, ca o premisă pentru înfiinţarea Ordinului Grefierilor din România, instituţie cu personalitate juridică şi autoritate exclusivă în domeniul gestionării activităţii şi carierei profesionale a personalului de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor de pe lângă acestea, similar modului de organizare reglementat în cazul altor profesii, atât la nivel naţional, cât şi european.

"În concluzie, inducerea în opinia publică a ideii «acaparării» acestei categorii de personal în «mâna ministrului» este eronată şi în discordanţă totală chiar cu prevederile articolului 108 din proiectul de Lege în discuţie, potrivit căruia «în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi se înfiinţează Ordinul Grefierilor din România, instituţie de drept public, cu personalitate juridică, autoritate competentă în gestionarea activităţii şi carierei profesionale a personalului de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor»", arată sursa citată.

În opinia MJ, surprinzătoare este poziţia judecătorui Horaţius Dumbravă şi faţă de împrejurarea că, în proiectul de candidatură al domniei sale în cadrul alegerilor membrilor CSM (proiect comun cu judecătorii Cristi Dănileţ şi Adrian Neacşu), unul din obiectivele asumate vizează chiar asigurarea autonomiei categoriei de personal în discuţie şi înfiinţarea Ordinului Grefierilor din România.

"Nu în ultimul rând, cu ştiinţă, domnul judecător Horaţius Dumbravă induce opinia publică în eroare prin aceea că aduce în discuţie raportul dintre puterile statului, în condiţiile în care cunoaşte că această categorie de personal nu face parte din puterea judecătorească, motiv pentru care în niciun stat în care există Consilii Judiciare, acestea nu gestionează cariera grefierilor, ci, exclusiv, cariera magistraţilor", subliniază sursa citată.

Potrivit MJ, confuziile sunt regretabile "cu atât mai mult, cu cât ele provin de la un magistrat de curte de apel şi membru CSM, obligat să cunoască modul de organizare a profesiei de grefier în Uniunea Europeană, cât şi atribuţiile CSM, prevăzute în articolele 133 şi 134 din Constituţia României".

Judecătorul Horatius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat vineri la Oradea că i se pare "extrem de periculoasă tendinţa de acaparare a puterii judecătoreşti de către executiv", referindu-se la legea personalului auxiliar, aflată în Parlament.

"S-a spus neadevărat că noi, sistemul, am fost de acord cu această lege a personalului auxiliar. O să vă daţi seama de ce spun că este o acaparare a puterii judecătoreşti. Acest proiect de lege prevede ca întreg personalul auxiliar - grefierii, personalul conex - să fie centralizat în mâna ministrului. Numirile, sancţiunile să le dea ministrul. Adică la nivel descentralizat să nu mai existe o coordonare a personalului auxiliar, ci doar ministrul să deţină singur puterea în ce priveşte circuitul administrativ al acestui personal, ceea ce mi se pare foarte grav, legat şi de faptul că a devenit titularul acţiunii disciplinare", a declarat judecătorul la bilanţul activităţii Curţii de Apel Oradea pe anul 2011, citat de monitorulcj.ro.