Ministerul Mediului, după verificările privind nivelul radiaţiilor de la Muzeul de Geologie: Valorile, în limita fondului natural/ INSP: Riscurile pentru populaţie, neîntemeiate

Din analiza valorilor la Muzeul de Geologie determinate de specialiştii ANPM, Laboratorul Naţional de Referinţă Radioactivitate, a rezultat că acestea se încadrează în limita de variaţie a fondului natural de radiaţii, precizează Ministerul Mediului.

Experţi ai Gărzii Naţionale de Mediu şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului s-au deplasat marţi dimineaţă cu laboratorul mobil, în zona Piaţa Victoriei – Muzeul Naţional de Geologie, din Bucureşti, pentru efectuarea unor măsurători ca urmare a apariţiei în presă a informaţiilor privind nivelul ridicat de radiaţii din acea zonă.

"Determinările efectuate au acoperit toate laturile Muzeului Naţional de Geologie, vizând impactul asupra pietonilor şi mediului. În acest sens, s-au efectuat atât determinări la sol, la 1 m de sol, la zona de contact cu rocile expuse atât în faţa muzeului, cât şi în curtea interioară. Din analiza valorilor determinate de specialiştii ANPM, Laboratorul Naţional de Referinţă Radioactivitate, rezultă că acestea se încadrează în limita de variaţie a fondului natural de radiaţii, valori determinate orar, la nivelul întregii ţări, prin intermediul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului, conform OM nr. 1978/2010", potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Mediului, remis marţi seară MEDIAFAX.

Specialiştii ANPM au efectuat determinări şi în afara traseului parcurs de vizitatori, în zona curţii interioare în care este amplasat beciul, valorile obţinute la gura chepengului fiind cele ale fondului natural, precum şi în zona în care sunt depozitate osemintele de mamut, unde, la distanţe cuprinse între 1÷1,5m, valorile determinate se situează în fondul natural.

"Având în vedere cele prezentate anterior, rezultă că pe amplasamentul Muzeului Naţional de Geologie din Bucureşti, în cele 71 de puncte verificate, nu se înregistrează valori ale debitului dozei gama care să afecteze sănătatea populaţiei şi a mediului", potrivit sursei citate.

Totodată, Institutul Geologic al României precizează că în colecţiile Muzeului Naţional de Geologie există o serie de minerale care conţin în mod natural uraniu şi toriu şi unele fosile care au fost expuse unui mediu radioactiv în timpul fosilizării. Primul astfel de eşantion există în colecţia muzeului din 1906. Asemenea eşantioane există în toate colecţiile şi muzeele din lume, multe dintre acestea având valori de patrimoniu naţional. Există o evidenţă strictă a fosilelor şi mineralelor care depăşesc valorile de fond natural de radiaţii.

"În circuitul principal de vizitare pentru public nu există eşantioane a căror valoare de fond, măsurată în aer, să depăşească valoarea medie a fondului natural de radiaţii stabilită la scară globală (2,44 mSv/an, potrivit UNSCEAR). (...).Eşantioanele care prezintă excepţii de la valorile fondului natural de radiaţii sunt depozitate în condiţii speciale, publicul neavând acces la spaţiile de depozitare. Acestea se manipulează de către specialişti cu utilizarea de echipament de protecţie adecvat şi de către personalul ştiinţific autorizat. Subliniem faptul că simpla deplasare la distanţe de 2m de cel mai radioactiv eşantion din colecţiile Muzeului Naţional de Geologie (neexpus) nu pune în pericol în niciun fel sănătatea oamenilor", se arată într-un comunicat de presă al Institutului Geologic al României.

Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), aflată în subordinea Guvernului României, s-a autosesizat şi a trimis o echipă pentru a face evaluări suplimentare la Muzeul Naţional de Geologie, au declarat MEDIAFAX surse din cadrul Institutului Geologic al României (IGR).

În urma evaluării situaţiei de către CNCAN şi conducerea IGR, în subordinea căruia se află muzeul de geologie, va fi redactat un raport comun, care va fi făcut public. În momentul de faţă, muzeul nu este închis, dar este restricţionat pentru public, iar angajaţii muzeului îşi efectuează programul normal de lucru.

Conform publicaţiei online care a prezentat iniţial cazul, raportul de sănătate publică care anunţa radiaţii mult mai mari decât dozele admise conţinea o eroare de redactare care a dus la comparaţii exagerate. Dar radiaţiile mult mărite există şi au fost ţinute secrete.

INSP: Semnalările cu privire la riscul pentru populaţia aflată lângă Muzeul de Geologie, neîntemeiate

Semnalările cu privire la riscurile pentru populaţia aflată în apropierea Muzeului Naţional de Geologie din Bucureşti nu sunt întemeiate, a informat Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Institutul de Sănătate Publică a anunţat, marţi, că raportul la care s-a făcut referire în presă aduce informaţii cu privire la două tipuri şi niveluri reglementate de expunerea la radiaţii ionizante, cea profesională, pentru lucrătorii expuşi, şi cea a populaţiei.

"Conform legislaţiei României şi UE, nivelurile reglementate pentru expunerea profesională sunt de 20 mSv/an, de 20 de ori mai mari decât nivelul de expunere a populaţiei (1 mSv/an). În acest sens, desfăşurarea activităţilor care presupun lucrul în medii de radioctivitate crescută poate avea loc doar cu autorizaţie din partea CNCAN, iar lucrătorii trebuie să fie monitorizaţi dozimetric. Conform rezultatelor Laboratorului de Dozimetrie Individuală din cadrul INSP, dozele individuale încasate de personalul monitorizat (opt persoane) se află sub limita de detecţie. Ca urmare, nu se poate afirma că există o legătură cauzală între desfăşurarea activităţii din cadrul instituţiei şi patologia semnalată", a precizat Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

În ceea ce priveşte pericolul pentru populaţie, raportul arată faptul că valorile de fond măsurate în aer se încadrează în limitele normale ale radioactivităţii.

"Mai mult, luând în considerare caracteristicile expunerii, inclusiv pentru exponatele cu radioactivitate crescută faţă de nivelul de fond, respectiv, caracterul ocazional şi timpul limitat de staţionare în perimetrul sălilor muzeului nu sunt de natură a genera riscuri pentru populaţie. În concluzie, semnalările cu privire la riscurile pentru populaţia aflată în proximitatea Muzeului Naţional de Geologie din Bucureşti nu sunt întemeiate", a explicat Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Ministrul Mediului a dispus deplasarea inspectorilor Gărzii de Mediu şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului la Muzeul de Geologie, din Bucureşti, pentru a verifica nivelul de radiaţii emis de mai multe exponate.

"Am dispus în această dimineaţă deplasarea inspectorilor de la Garda de Mediu Bucureşti la Muzeul de Geologie, precum şi a specialiştilor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, pentru a verifica dacă nivelul radiaţiilor este, aşa cum s-a scris, peste nivelul normal. Specialiştii s-au deplasat acolo cu laboratorul mobil şi cu echipamentele necesare pentru a verifica, pe loc, nivelul radiaţiilor. Aşadar, precizez că nu este reală informaţia conform căreia nu deţinem echipamentele pentru măsurători de acest fel. De îndată ce se vor analiza datele colectate, vom ieşi public şi vom anunţa ce s-a descopoerit", a declarat pentru MEDIAFAX Daniel Constantin, ministrul Mediului.

Controlul a fost dispus după ce site-ul tolo.ro a publicat o investigaţie din care rezultă că în Muzeul de Geologie mai multe încăperi cu fosile şi roci ar fi contaminate, zece angajaţi ai muzeului fiind grav bolnavi. Potrivit investigaţiei jurnalistice, ar exista un raport din 2016, care ar fi păstrat secret de conducerea Muzeului de Geologie şi de către Ministerul Cercetării şi Inovării, act care ar arăta că două zone din curtea muzeului emit radiaţii de 100 ori mai mari decât cea a zonei interzise de la Cernobîl.

Citeşte şi: FOTO Un steag uman imens a fost format de protestatarii din Piaţa Victoriei în a 13-a zi de proteste / Un miting a avut loc şi la Palatul Cotroceni în a opta zi consecutiv

Citeşte şi: Traian Băsescu, despre proteste: O dispută profundă, bazată pe manipulare de ambele părţi

Citeşte şi: Dorin Oancea, editorialist MEDIAFAX: Mesajul ascuns al manifestaţiilor de protest: Clasa de mijloc revine şi se implică