Ministerul Public cere reevaluarea propunerilor de modificare a Codului Penal

"Prevederile în discuţie conţin modificări numeroase, dintre care o serie de soluţii legislative cu caracter de noutate, a căror evaluare impune un examen aprofundat. La o primă lectură a propunerilor de modificare a codurilor penale, Ministerul Public îşi exprimă preocuparea îndeosebi cu privire la următoarele chestiuni de ordin general: oportunitatea modificării unor soluţii legislative care în timp şi-au dovedit valabilitatea, inclusiv din punctul de vedere al conformităţii lor cu Constituţia; modificarea unor soluţii legislative fără luarea în considerare a consecinţelor în planul punerii lor în aplicare; lipsa unor corelări necesare între normele Codului de procedură penală, precum şi între acestea şi legea de organizare judiciară; lipsa unor norme tranzitorii adecvate pentru soluţiile procesuale noi", arată Ministerul Public, într-un comunicat de presă remis joi seară MEDIAFAX.

Totodată, Ministerul Public avertizează că trebuie reevaluate cu atenţie soluţiile legislative care ar putea impieta asupra desfăşurării urmăririi penale.

Printre aceste soluţii legislative, instituţia condusă de Augustin Lazăr enumeră imposibilitatea folosirii înregistrărilor făcute de alte persoane privind propriile lor convorbiri, ori a altor înregistrări legal efectuate (cum ar fi cele prin camerele de supraveghere din spaţii publice); reducerea categoriilor de infracţiuni pentru care se poate dispune arestarea preventivă (spre exemplu, nu se va putea dispune arestarea preventivă pentru infracţiuni precum: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, furt, furt calificat, înşelăciune, abuz în serviciu, delapidare, represiune nedreaptă, cercetare abuzivă, supunerea la rele tratamente, spălarea de bani ş.a.); instituirea condiţiei ca, în situaţiile în care legea penală prevede o consecinţă favorabilă pentru denunţător, denunţul să fie formulat într-un anume termen pentru ca aceste consecinţe să se producă, în condiţiile în care o serie de infracţiuni grave ar rămâne, în lipsa acestor acte de sesizare, necunoscute sau clasarea oricărei cauze în care făptuitorul nu este identificat timp de un an de la începerea in rem a urmăririi penale.

Acelaşi efect negativ, avertizează Ministerul Public, l-ar putea avea şi unele prevederi care, "sub aparenţa sporirii unor garanţii procesuale", vor duce în realitate la încălcarea dreptului la un proces echitabil şi la restrângerea posibilităţilor de apărare a părţilor sau a subiecţilor procesuali principali.

Printre aceste prevederi, sunt enumerate obligativitatea începerii urmăririi faţă de o persoană atunci când ea este indicată în actul de sesizare, "coborând astfel nepermis standardul pentru formularea acuzaţiei penale, care nu mai este practic atributul organului judiciar, ci simpla opţiune a unei persoane care formulează o plângere sau un denunţ"; extinderea cazurilor de nulitate absolută practic la orice aspect de nelegalitate, "ceea ce va duce, între altele, la excluderea probelor chiar atunci când nelegalitatea nu produce vreo vătămare ori chiar dacă partea/subiectul procesual principal are interesul utilizării probei în favoarea sa" etc.

"Totodată, cu referire la propunerile de modificare ale Codului penal, Ministerul Public consideră că este necesară o reevaluare a acestora, în condiţiile în care, între altele, se preconizează în mod explicit dezincriminarea unor fapte grave (spre exemplu, traficul de influenţă în ipoteza în care fapta nu este urmată de intervenţia pe lângă funcţionarul asupra căruia făptuitorul pretinde că are influenţă) sau prin modificarea unor reglementări din partea generală a codului (spre exemplu, dezincriminarea unor infracţiuni de corupţie sau de serviciu prin restrângerea categoriei de subiecţi care au calitatea de funcţionari publici din punctul de vedere al legii penale)", se mai arată în comunicatul de presă transmis de Ministerul Public.

Ministerul Public mai anunţă că, în perioada următoare, după consultarea procurorilor, va efectua o evaluare detaliată a propunerilor de modificare a codurilor penale, urmând a face publice concluzii şi observaţii detaliate. Totodată, instituţia condusă de Augustin Lazăr îşi reafirmă disponibilitatea de a participa la clarificarea tuturor aspectelor care ar putea avea efecte negative asupra calităţii actului de justiţie şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.