Ministerul Public dezaprobă preluarea faptelor de corupţie şi reducerea pedepsei

"Proiectul Codului penal prevede un regim sancţionator sensibil mai blând pentru majoritatea infracţiunilor. Adoptarea principiilor care stau la baza politicii penale a statului este responsabilitatea autorităţii legislative, care trebuie să se raporteze la nevoile societăţii dintr‐un anumit moment. Din această perspectivă, Legislativul trebuie să îşi asume o decizie apreciind dacă societatea românească este pregătită pentru adoptarea unei politici penale mai puţin ferme, prin preluarea unor principii adaptate realităţilor sociale din alte state, sau dacă, în contextul unei criminalităţi în creştere şi al deteriorării condiţiilor economice, o asemenea politică penală nu ridică riscul de a transmite un semnal greşit organelor judiciare sau persoanelor predispuse să săvârşească infracţiuni", se arată în Obiecţiunile generale ale Ministerului Public.

Ministerul Public arată că, de exemplu, este discutabilă oportunitatea reducerii limitelor de pedeapsă pentru infracţiuni, având în vedere importanţa pe care o atribuie societatea valorilor sociale legate de integritatea funcţionarilor.

Un alt argument se referă la obligaţiile asumate cu privire la combaterea corupţiei şi la criticile din rapoartelor de monitorizare în privinţa pedepselor prea blânde.

"Prin coborârea limitelor minime de pedeapsă se poate ajunge la situaţia ca sancţiunile aplicate să nu mai aibă caracter descurajator, în condiţiile unei tendinţe evidente în practică de a aplica pedeapsa minimă prevăzută de lege pentru infracţiunile de corupţie", se mai precizează în observaţiile Ministerului Public.

De asemenea, MP consideră că este inoportună preluarea în Codul penal a infracţiunelor incriminate de Legea 78/2000, deoarece proiectul nu reuneşte toate infracţiunile cuprinse în legi speciale, fiind exceptate domenii precum evaziunea fiscală, infracțiunile privind protecţia mediului, infracţiunile silvice sau traficul de droguri.

Procurorii consideră că, pentru a asigura eficienţa codificării, se justifică doar prevederea normelor cu caracter de generalitate în materia corupţie cum ar luarea de mită, cumpărarea sau traficul de influenţă.

Totodată, Ministerul Public apreciază că nici prevederile legate de criminalitatea informatică, infracţiunilor referioare la comerţul electronic nu trebuie preluate în coduri, fiind deja incriminate prin legi speciale.

"Proiectul preia o parte dintre infracţiunile reglementate de aceste legi speciale, în timp ce altele sunt menţinute în actuala reglementare, ceea ce va îngreuna activitatea practicienilor, nevoiţi să acţioneze cu două acte normative pentru acelaşi domeniu al ilicitului penal. Mai mult, nu au fost preluate definiţiile corespunzătoare ale unor termeni -date informatice, instrument de plată electronică, şi nici unele forme agravate ale infracţiunilor, ceea ce va determina dificultăţi suplimentare în practică", se mai arată în observaţiile Ministerului Public.

Procurorii mai precizează că menţinerea legislor speciale permite o adaptare rapidă şi eficientă la specificul combaterii unor fenomene infracţionale specializate, caracterizate printr‐o evoluţie permanentă a modalităţilor şi mijloacelor de săvârşire a faptelor şi prin perfecţionarea continuă a cadrului normativ internaţional.

"Totodată, prin menţinerea acestor instrumente suple este facilitată îndeplinirea obligaţiilor pe care România şi le‐a asumat prin adoptarea convenţiilor din domeniu", se mai arată în observaţii.

Concret, Ministerul Public critică forma articoleleor referitoare la vinovăţie, eroare, circumstanţe agravante, condiţiile renunţării la aplicarea pedepsiei, lipsa plângerii prealabile, efectele graţierii, termenele de graţierii a pedespelor.

De asemenea, Ministerul Public face obiecţiuni referitoare şi la conţintul articolelor privind omorul, vătămarea corporală, propune majorarea limitei maxime a pedepsei pentru rele tratamente aplicate minorului la zece ani, lipsirea de liberate, violul, traficul de minori, racolarea minorului în scopuri sexuale.